”Oceanul primordial” a fost recreat în laborator. Studiul va ajuta la identificarea vieţii extraterestre

Lumina solară nu poate ajunge în zona podelei marine, ceea ce face ca acest loc să fie extrem de rece şi întunecat. În jurul zonelor hidrotermale –  deschideri din podeaua marină ce elimină apă fierbinte şi materiale din crusta Pământului – specialiştii descoperă continuu o multitudine de vietăţi. Aceste regiuni furnizează un mediu în care viaţa nu are nevoie de lumina solară pentru a supravieţui şi în care se poate hrăni cu chimicalele eliminate din podeaua marină.

„Consider că ipoteza formării vieţii în gurile hidrotermale este cea mai bună pe care o avem până în prezent”, a declarat Lucy Stewart, microbiolog marin din cadrul companiei GNS Science, Noua Zeelandă, ce nu a fost implicată în studiu.

• Invențiile invizibile fără de care lumea modernă s-ar opri: de la GPS la fibra optică
• Un crater de impact în formă de potcoavă, descoperit în China, ar putea fi cel mai…

Astrobiologi din cadrul Jet Propulsion Laboratory (JPL) au reprodus condiţiile din adâncurile oceanelor în vase de laborator pentru a înţelege modul în care viaţa s-ar fi format în prima parte a existenţei Pământului. Conform CNET, practic, echipa şi-a produs propriul ocean al Pământului tânăr într-un pahar, ce conţinea apă, minerale, molecule de amoniac şi acid piruvic, ce se regăsesc de obicei în apropierea gurilor hidrotermale. Cele două molecule sunt considerate precursoare ale bazelor dezvoltării vieţii. Încălzirea amestecului la 70 de grade Celsius şi scăderea nivelului de oxigen din conţinut au ajutat la crearea în laborator a condiţiilor din „oceanul primoridal”.

Rezultatele arată că gurile hidrotermale realizate în laborator au dus la formarea amino acizilor, consideraţi bazele vieţii. În cadrul studiului, specialiştii au identificat formarea unui aminoacid important, denumit alanină. Molecula este crucială în sintetizarea proteinelor ce realizează o serie de funcţii normale în organisme, precum cele bacteriene şi chiar umane.

„Am demonstrat că, în condiţii geologice similare cu cele de pe Pământul timpuriu, şi probabil cu cele de pe alte planete, se pot forma amino acizi şi alfa hidroxi acizi printr-o simplă reacţie”, a declarat Barge.

Studiul actual reprezintă baza alegerii viitoarelor locuri din spaţiu pe care specialiştii le vor cerceta pentru descoperirea vieţii. Printre locaţiile cu un potenţial major se află Enceladus, una dintre lunile lui Saturn.

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:

ADN-ul sintetic cu patru baze adiţionale, creat în premieră de cercetători

Musculiţele de oţet nu au nevoie de somn pentru a trăi o viaţă îndelungată

Viaţa multicelulară a apărut cu 1,5 miliarde de ani mai devreme decât estimările anterioare

Un nou studiu ilustrează o altfel de imagine a vieţii de pe Terra de acum 3,5 miliarde de ani