Home » Știință » Imagini ale craterului făcut de sonda japoneză pe asteroidul Ryugu. Impactul exploziei a fost mult mai mare

Imagini ale craterului făcut de sonda japoneză pe asteroidul Ryugu. Impactul exploziei a fost mult mai mare

Imagini ale craterului făcut de sonda japoneză pe asteroidul Ryugu. Impactul exploziei a fost mult mai mare
Publicat: 30.04.2019
Sonda Hayabusa2 a trimis imagini ale craterului pe care l-a făcut pe asteroidul Ryugu, în urma detonării unui explozibil, în cea mai riscantă misiune în spaţiu de până în prezent.
În 5 aprilie, sonda japoneză Hayabusa2, aflată în spaţiu fără echipaj uman, a lansat spre asteroidul Ryugu un proiectil de 14 kilograme, reuşind să creeze un crater, urmând apoi să preleveze din el mostre de rocă, potrivit BBC.

Situat la peste 300 de milioane de kilometri faţă de Terra şi având un diametrul de aproape un kilometru, asteroidul Ryugu este foarte important pentru astrofizicienii niponi care speră ca prin analizarea mostrelor de rocă să poată înţelege cum s-a creat Pământul, dar şi alte planete. 

Hayabusa2 a realizat imagini ale zonei de dedesubt, unde dispozitivul a fost detonat, şi a identificat o anomalie întunecată unde a fost excavat materialul proaspăt de la suprafaţă. Analizând imaginile, specialiştii de la Agenţia Japoneză de Explorare Aerospaţială (JAXA) au constatat că zona de impact măsoară circa 20 de metri în diametru, un crater cu o mărime dublă faţă de ce ei anticipau. 
 
„Nu ne aşteptam la o alterare atât de mare, de aceea a fost iniţiată o dezbatere aprinsă în cadrul proiectului”, scrie într-o postare pe contul oficial al misiunii.

Din cauza resturilor care ar fi fost aruncate ca urmare a exploziei, sonda Hayabusa2 s-a retras în partea cea mai îndepărtată a asteroidului, însă nu înainte de a lăsa o cameră mică, numită DCAM3, pentru a observa explozia. Ulterior evenimentului, sonda spaţială niponă a revenit la poziţia iniţială, la circa 20 de km deasupra suprafeţei asteroidului, pentru a cerceta craterul apărut în urma exploziei.
 
Va mai dura câteva săptămâni până când oamenii de ştiinţă vor transmite sondei să coboare în crater pentru a colecta probe. Deoarece vor proveni din interiorul asteroidului, mostrele vor fi mai puţin modificate de mediul dur al spaţiului. Se crede că bombardarea cu radiaţii cosmice de-a lungul eonilor schimbă suprafeţele acestor blocuri de construcţie planetară.
 
Ryugu face parte dintr-un tip de rocă spaţială deosebit de primitiv, cunoscut ca un asteroid de tip C. Este o relicvă rămasă din primele zile ale Sistemului nostru Solar şi, prin urmare, înregistrează condiţiile şi chimia din acele vremuri, cu aproximativ 4,5 miliarde de ani în urmă.
 
Sonda spaţială Hayabusa2, de mărimea unui frigider, a fost lansată în decembrie 2014 de la centrul spaţial Tanegashima din sudul Japoniei. Pe 22 februarie 2019, nava spaţială Hayabusa2 a ajuns cu succes pe suprafaţa asteroidului Ryugu. 
 
Revenirea pe Terra a sondei ce a costat 270 de milioane de dolari este programată pentru sfârşitul anului 2020, când va aduce cu ea şi mostrele colectate.
 
Sonda Hayabusa2 monitorizează suprafaţa asteroidului cu ajutorul unei camere video şi al unui sistem de senzori foarte performant, dar a trimis şi două mini-rovere Minerva-II, precum şi un robot franco-german Mascot pentru analize suplimentare la suprafaţa corpului spaţial.

 

Mihaela STOICA
Mihaela STOICA
Mihaela Stoica a fost redactor-șef Descopera.ro între februarie 2015 - decembrie 2021, iar în prezent este colaborator al site-ului. Absolventă de Istorie, a fost mai întâi profesor. A intrat în presa online în 2006, la agenţia NewsIn. A lucrat apoi în redacţiile Adevărul şi Gândul, ... citește mai mult
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
„Harta limbii” care ne-a fost arătată în copilărie este complet greșită. Iată de ce!
„Harta limbii” care ne-a fost arătată în copilărie este complet greșită. Iată de ce!
Secretul organizării Domeniilor Coroanei: un model inspirat din Ungaria?
Secretul organizării Domeniilor Coroanei: un model inspirat din Ungaria?
„Pânzele de păianjen” gigantice de pe Marte conțin structuri pe care oamenii de știință „nu le pot explica”
„Pânzele de păianjen” gigantice de pe Marte conțin structuri pe care oamenii de știință „nu le pot explica”
„Paradisul” Inteligenței Artificiale împarte investitorii în două tabere. Ce se întâmplă la Nvidia?
„Paradisul” Inteligenței Artificiale împarte investitorii în două tabere. Ce se întâmplă la Nvidia?
Presiuni asupra lui Friedrich Merz să deschidă o anchetă privind posibilele legături germane cu Epstein
Presiuni asupra lui Friedrich Merz să deschidă o anchetă privind posibilele legături germane cu Epstein
Ucraina nu era pregătită pentru o invazie pe scară largă, a recunoscut comandantul Gărzii Naționale
Ucraina nu era pregătită pentru o invazie pe scară largă, a recunoscut comandantul Gărzii Naționale
S-au plimbat pe Lună, iar pe 28 februarie 1970 au ajuns la Bucureşti
S-au plimbat pe Lună, iar pe 28 februarie 1970 au ajuns la Bucureşti
Instagram va alerta părinții atunci când copiii caută „în mod repetat” anumiți termeni
Instagram va alerta părinții atunci când copiii caută „în mod repetat” anumiți termeni
Psihologii dezvăluie culorile folosite cel mai des de oamenii dificili
Psihologii dezvăluie culorile folosite cel mai des de oamenii dificili
Cum reușește o stațiune de schi din Bulgaria să atragă turiști tot anul?
Cum reușește o stațiune de schi din Bulgaria să atragă turiști tot anul?
Doi aminoacizi comuni pot influența speranța de viață a oamenilor
Doi aminoacizi comuni pot influența speranța de viață a oamenilor
Pentru prima dată, cercetătorii ar fi detectat un obiect masiv în Centura Kuiper
Pentru prima dată, cercetătorii ar fi detectat un obiect masiv în Centura Kuiper
Este sau nu adevărat că 1 din 200 de bărbați este un descendent direct al lui Ginghis Han?
Este sau nu adevărat că 1 din 200 de bărbați este un descendent direct al lui Ginghis Han?
Creierul are mai multe sisteme de apărare decât am crezut, indică un studiu
Creierul are mai multe sisteme de apărare decât am crezut, indică un studiu
Cât timp ar putea trăi pe Marte microbii de pe Pământ?
Cât timp ar putea trăi pe Marte microbii de pe Pământ?
Oamenii de știință au aflat cum comunică omizile cu furnicile
Oamenii de știință au aflat cum comunică omizile cu furnicile
Cea mai veche vomă fosilizată dezvăluie victimele unei vânători vechi de 290 de milioane de ani
Cea mai veche vomă fosilizată dezvăluie victimele unei vânători vechi de 290 de milioane de ani
Un coral negru gigant, vechi de 400 de ani, i-a uimit pe cercetătorii marini din Noua Zeelandă
Un coral negru gigant, vechi de 400 de ani, i-a uimit pe cercetătorii marini din Noua Zeelandă