Telescoapele NASA au identificat o exoplanetă ”hibrid”

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Oamenii de ştiinţă de la NASA au anunţat descoperirea unei exoplanete hibride neobişnuite. Primele informaţii despre aceasta arată că este un hibrid dintre Pământ şi Neptun, având un miez din rocă, asemenea planetei noastre şi o atmosferă formată din hidrogen şi heliu, notează Science Alert.

Gliese 3470 b (GJ 3470 b.) are o combinaţie neobişnuită pentru sistemul nostru şi orbitează o stea pitică roşie aflată în constelaţia Racului. Telescoapele NASA au aflat că GJ 3470 b are o masă de 12,6 ori mai mare decât cea a Terrei.

Folosind telescoapele Hubble şi Spitzer, oamenii de ştiinţă au fost capabili să analizeze compoziţia chimică a atmosferei. Ei au aflat că această exoplanetă are o atmosferă primordială, formată din elemente uşoare, lipsind aproape cu desăvârşire elementele mai grele.

 Acest lucru i-a intrigat pe cercetători deoarece, din cauza atmosferei formate din hidrogen şi heliu, GJ 3470 b se aseamănă mai mult cu o stea decât cu o planetă. De exemplu, Soarele nostru are o atmosferă formată din 73% hidrogen, restul fiind în mare parte heliu.

O mică fracţiune din atmosfera Soarelui este formată din elemente mai grele precum oxigenul, neonul, fierul sau carbonul. Dacă ne uităm la situaţia planetelor gazoase din sistemul nostru solar observăm că pe lângă cele două gaze care pot fi observate în atmosfera lui GJ 3470 b se pot identifica şi compuşi mai grei precum amoniacul sau metanul. În cazul exoplanetei, aceşti compuşi sunt relativ absenţi.

„Ne aşteptam să găsim o atmosferă plină de elemente mai grele precum oxigenul sau carbonul, care împreună formează vapori de apă sau de metan, precum în cazul planetei Neptun”, a declarat Björn Benneke, de la Universitatea Montreal din Canada. „În schimb, am identificat o atmosferă atât de săracă în aceste elemente încât seamănă cu cea a Soarelui”, a mai adăugat acesta.

În ceea ce priveşte formarea acestei planete, oamenii de ştiinţă au teoretizat că aceasta s-a format în apropierea stelei sale, fiind iniţial un miez din rocă. A adunat în jurul său aceleaşi elemente din care s-a format steaua pe care o gravitează, aceasta putând fi o posibilă explicaţie pentru atmosfera bogată în heliu şi hidrogen.

„Am identificat un obiect care a reuşit să atragă către sine hidrogenul din discurile protoplanetare, dar care nu s-a îndepărtat (n.r. de Soare) la fel ca Jupiter”, explică dr. Björn Benneke.

Citeşte şi: