Este posibil ca noul coronavirus să fi provenit de la lilieci. Dar cum a ajuns la oameni?

Pe măsură ce un nou coronavirus se răspândeşte în China şi în întreaga lume, oamenii de ştiinţă caută să afle de unde a venit acesta mai exact. Acum, un nou studiu oferă mai multe detalii despre originile virusului şi indică liliecii ca fiind gazdele cele mai probabile.

În studiul publicat în 29 ianuarie în revista ştiinţifică The Lancet, cercetătorii au analizat 10 secvenţe din genomul noului coronavirus, denumit 2019-nCoV, obţinut de la nouă pacienţi din China infectaţi cu acest virus.

Oamenii de ştiinţă au descoperit că toate cele 10 secvenţe ale genomului erau extrem de similare, împărţind peste 99,98% din aceeaşi secvenţă genetică. Acest lucru sugerează că virusul a făcut „saltul” către oameni foarte recent, deoarece, dacă s-ar fi întâmplat cu mult timp în urmă, secvenţele din virus ar fi fost mai diferite, având în vedere rata rapidă de mutaţie şi evoluţie a virusurilor.

„Este şocant că secvenţele din 2019-nCoV descrise aici, de la diferiţi pacienţi, erau aproape identice”, a afirmat unul dintre autorii principali ai studiului, Weifeng Shi, profesor la Laboratorul de Etiologie şi Epidemiologie a Bolilor Infecţioase din cadrul Universităţii medicale din provincia Shandong. „Această descoperire sugerează că 2019-nCoV a provenit dintr-o singură sursă într-un timp foarte scurt şi a fost detectat relativ rapid”, a adăugat acesta, potrivit Live Science.

În ciuda apariţiei la om foarte recent, virusul a infectat deja peste 10.000 de oameni şi a provocat peste 200 de decese în China, de unde s-a răspândit în alte peste 20 de ţări. Majoritatea cazurilor iniţiale s-au înregistrat în rândul persoanelor care au vizitat piaţa de peşte, fructe de  mare şi animale sălbatice Huanan, din Wuhan, în centrul Chinei, unde se vindeau o gamă largă de animale sălbatice.

Rată mai mică de relaţionare a noului coronavirus cu SARS şi MERS

Pentru a afla mai multe despre originile virusului, cercetătorii au comparat secvenţa genetică 2019-nCoV cu cele dintr-un registru de secvenţe virale şi au descoperit că virusurile cu cea mai mare rată de relaţionare erau două coronavirusuri care proveneau de la lilieci. Ambele coronavirusuri împărţeau 88% din secvenţa lor genetică cu cea din 2019-nCoV. Apoi au comparat şi cu alte două coronavirusuri cunoscute pentru producerea unor epidemii majore, SARS şi MERS. În acest caz, 2019-nCoV a împărţit aproximativ 79% din secvenţa sa genetică cu SARS şi 50% cu MERS.

Credit foto: Shutterstock

În baza acestor rezultate, autorii studiului au afirmat că 2019-nCoV provine cel mai probabil de la lilieci. Cu toate acestea, în piaţa Huanan, de unde a izbucnit şi răspândit epidemia de coronavirus, nu se vindeau lilieci, ceea ce sugerează că un alt animal a acţionat ca un liant în transmiterea virusului la oameni.

Un alt studiu de săptămâna trecută indica că noul coronavirus s-a transmis către oameni de la două specii de şerpi. Unii experţi au criticat respectiva cercetare, afirmând că nu este clar dacă coronavirusurile pot infecta şerpii.

„Se pare că un alt animal gazdă a acţionat ca un intermediar (în transmiterea coronavirusului n.r.) de la lilieci la oameni”, a declarat  co-autorul principal al studiului, Guizhen Wu, din cadrul Centrului pentru Controlul şi Prevenirea Bolilor din China.

Focarul de coronavirus 2019-nCoV „evidenţiază din nou rezervorul de virusuri ascunse din animalele sălbatice şi potenţialul de a se răspândi ocazional către populaţii umane”, au mai spus autorii în studiul lor.

 Vă recomandăm să citiţi şi:

Perioada de incubaţie a noului coronavirus din China este de aproximativ 5 zile

Care sunt diferenţele între virusul SARS şi coronavirusul nou apărut în China

Anunţul ANPC despre produsele venite din China, de unde a izbucnit epidemia de coronavirus

Oamenii de ştiinţă din Australia au recreat noul coronavirus