O galaxie cu nucleu dublu a fost descoperită în vecinătatea Căii Lactee

Astronomii de la Universitatea Winsconsin, Statele Unite ale Americii, au anunţat că au descoperit o o galaxie cu un nucleu dublu la aproximativ 30 de milione de ani-lumină faţa de Calea Lactee, galaxia în care se află Pământul, notează Phys.

Descoperirea acestei „galaxii cocon”, aşa cum au numit-o astronomii, este produsul colaborării dintre Jay Gallagher, profesor emerit al Universităţii Winsconsin şi Allen Lawrence, un fost inginer electric care după ce a ieşit la pensie s-a inscris la cursurile Universităţii.

• Sonda New Horizons de la NASA s-a uitat în spațiul îndepărtat și a descoperit surse neașteptate…
• Astronomii au descifrat misterul nebuloasei care înconjoară o stea

Cei doi au identificat sistemul NGC 4485 şi au folosit imaginile publicate de către NASA şi care au fost realizate de către Wide-field Infrared Survey Explorer pentru a-l studia. Aceştia au ajuns la concluzia că sistemul are aproximativ 20% din mărimea Căii Lactee şi, mai important, un nucleu dublu. Unul dintre nuclee a putut fi observat pe lungimile de undă ale luminii vizibile, în timp ce cel de al doilea a putut fi identificat doar în lumina infraroşie şi cu ajutorul undelor radio.

Lawrence, care acum are un masterat obţinut la Universitatea Iowa, a explicat faptul că este probabil ca cele două nuclee să fi fost observate de către astronomi, folosind cele două metode de observare, dar, dat fiind faptul că informaţiile despre acestea nu au circulat între cercetători, descoperirea faptului că acestea fac parte dintr-o structură mai mare a fost realizată mai târziu.

În ceea ce priveşte cele două nuclee, studiul semnat de către Lawrence spune că acestea par a fi egale în termeni de masă , mărime şi luminozitate. De asemenea, acest nucleu galactic dublu ar putea reprezenta o posibilă explicaţie pentru norul de hidrogen care se află în jurul galaxiei.

Astronomii explică faptul că un nucleu dublu în cazul unei galaxii atât de mici precum NGC 4490 este destul de rar şi că, în viitor, acesta ar putea reprezenta baza formării unei gărui negre supermasive.

Studiul a fost publicat în The Astrophysical Journal.

Citeşte şi: