Home » Stiinta » Procesul prin care creierul deosebește între pericolele prezente și cele trecute

Procesul prin care creierul deosebește între pericolele prezente și cele trecute

10.13.2020
Procesul prin care creierul deosebește între pericolele prezente și cele trecute
Sursa foto: Unsplash

O echipă de oameni de știință a identificat procesele prin care creierul distinge între pericolele reale și prezente și cele din experiențe trecute, la șoareci.

Rezultatele, care apar în jurnalul Nature, au implicații pentru înțelegerea sindromului de stres posttraumatic (PTSD), o afecțiune caracterizată prin inabilitatea de a distinge între pericolele trecute și prezente sau de a recunoaște situațiile „de siguranță”.

Amintirile unui episod traumatizant pot rezista mult timp

„Amintirile unui episod traumatizant pot rezista pentru o perioadă lungă de timp. Însă, noi am reușit să folosim astfel de amintiri în mod selectiv, pentru a prezice și a reacționa la pericolul ulterior, iar în același timp să recunoaștem momentele care nu prezintă pericole. Acest lucru este important în special pentru comportamentul de supraviețuire într-un mediu incert precum o zonă de conflict sau neliniște socială”, a explicat prof. Eric Klann, director al Centrului pentru Neuroștiințe de la Universitatea York și unul dintre autorii studiului.

„Acest lucru are implicații semnificative pentru tulburările de memorie precum PTSD, prin care pacienții manifestă dificultăți în distingerea indiciilor de pericol și de siguranță”, a adăugat Prerana Shrestha, cercetător la Centrul pentru Neuroștiințe de la NYU și alt autor al studiului.

Identificarea și reacția la indicii, crucială pentru supraviețuire

Studiul a inclus cercetători și de la Universitățile Rockefeller și McGill, concentrându-se pe procesele neurologice folosite de șoareci pentru face aceste deosebiri. Identificarea și reacția la indicii în medii incerte este crucială pentru supraviețuirea animalelor, au subliniat cercetătorii.

A fost stabilit de mult timp că o regiune din creier, amygdala, joacă un rol fundamental în procesarea și stocarea informațiilor asociate cu emoții. Însă, mai puțin înțelese sunt mecanismele acestei regiuni, anume identitatea tipurilor de celule care stochează informații despre anumite indicii și care permit animalelor să reacționeze cum trebuie chiar și atunci când a trecut mult timp de la expunerea inițială la pericol.

În timpul noilor cercetări, oamenii de știință au încercat să înțeleagă mai bine aceste mecanisme prin perturbarea pașilor cheie din sinteza proteică în anumite tipuri de celule, o strategie care a dezvăluit semnificația lor. Această procedură a permis cercetătorilor să identifice „jucătorii” cheie din acest proces complicat.

Primul astfel de studiu care face o legătură importantă

Așadar, oamenii de știință au evaluat și au perturbat ansamblul a două complexe proteice care sunt esențiale pentru sinteza noilor proteine. Primul complex conține eIF2, care este implicat în adăugarea primilor amino acizi unei proteine care este pe cale să treacă prin acest proces. Al doilea complex de proteine conține elementele esențiale eIF4E. Cercetătorii au descoperit că sinteza proteică în neuronii inhibitori din amygdala este crucială pentru stocarea de informații despre frică în timp ce sinteza proteică din neuronii PKCδ este necesară pentru stocarea informațiilor suplimentare despre indiciile de siguranță, potrivit Medical Xpress.

Activitatea din aceste populații de neuroni a fost demonstrată anterior în procesarea indiciilor de pericole. Cu toate acestea, studiul este primul care face legătura între necesitatea sintezei proteice noi în acești neuroni și stabilizarea amintirilor emoționale pe termen lung.

Vă mai recomandăm să mai citiți și:

Descoperire arheologică rară: Celulele creierului unei victime a erupției Vezuviului, găsite vitrificate

Un studiu gigant a descoperit peste 100 de gene care duc la micșorarea creierului

Unei femei a început să îi curgă lichidul din creier pe nas, după ce a fost testată pentru COVID-19

Un studiu a descoperit „gânduri ascunse” în regiunea vizuală a creierului

Ioana Matei
Ioana Matei
Ioana Matei, redactor Descopera.ro și absolventă a Facultății de Jurnalism Multimedia din Manchester, Marea Britanie, s-a alăturat echipei Descopera.ro din pasiune pentru știință, istorie și natură. citește mai mult
Cele mai noi articole
O companie anunță că a creat roșiile modificate genetic care conțin substanțe psihoactive
O companie anunță că a creat roșiile modificate genetic care conțin substanțe psihoactive
O afecțiune ciudată afectează tot mai mulți tineri dintr-o provincie canadiană
O afecțiune ciudată afectează tot mai mulți tineri dintr-o provincie canadiană
Un meteor a cauzat o explozie echivalentă cu 30 de tone de TNT deasupra unui stat american
Un meteor a cauzat o explozie echivalentă cu 30 de tone de TNT deasupra unui stat american
Inginerii NASA și-au făcut un selfie remarcabil în oglinzile de aur uriașe ale Telescopului Spațial James Webb
Inginerii NASA și-au făcut un selfie remarcabil în oglinzile de aur uriașe ale Telescopului Spațial James Webb
Primul brevet de invenţie obţinut de un român. Cine a fost Petrache Poenaru
Primul brevet de invenţie obţinut de un român. Cine a fost Petrache Poenaru
În două luni vom putea reveni la normalitate, susține încă un expert care spune că pandemia va fi învinsă anul acesta
În două luni vom putea reveni la normalitate, susține încă un expert care spune că pandemia va fi învinsă anul acesta
Românii au aplicat în număr record pentru locuri de muncă în 2021
Românii au aplicat în număr record pentru locuri de muncă în 2021
Europa e din ce în ce mai bătrână – doar 16% din populaţie are între 15 şi 29 de ani
Europa e din ce în ce mai bătrână – doar 16% din populaţie are între 15 şi 29 de ani
ProSport.ro – site-ul pe care românii au petrecut cel mai mult timp! Halep, noul antrenor al ”naționalei” sau Djokovic, printre subiectele de interes major
ProSport.ro – site-ul pe care românii au petrecut cel mai mult timp! Halep, noul antrenor al ”naționalei” sau Djokovic, ...
„Muntele care arde”, focul misterios din Australia nestins de cel puțin 6.000 de ani
„Muntele care arde”, focul misterios din Australia nestins de cel puțin 6.000 de ani
Ar putea exista vreodată creaturi de mărimea lui Godzilla sau King Kong?
Ar putea exista vreodată creaturi de mărimea lui Godzilla sau King Kong?
6 instrumente spațiale care s-au ciocnit de corpuri cerești de dragul științei
6 instrumente spațiale care s-au ciocnit de corpuri cerești de dragul științei
Bulele de aer din gheața din Antarctica indică o cauză a scăderii oxigenului
Bulele de aer din gheața din Antarctica indică o cauză a scăderii oxigenului
Chiar este posibil să devii accidental alergic la carnea roșie. Explicația științifică
Chiar este posibil să devii accidental alergic la carnea roșie. Explicația științifică
Lusitania, nava care a contribuit la intrarea SUA în Primul Război Mondial
Lusitania, nava care a contribuit la intrarea SUA în Primul Război Mondial
Experții spun că Omicron este „cel mai exploziv și mai transmisibil virus din istorie”
Experții spun că Omicron este „cel mai exploziv și mai transmisibil virus din istorie”
„Soarele artificial” al Chinei a doborât un nou record mondial pentru fuziunea plasmei
„Soarele artificial” al Chinei a doborât un nou record mondial pentru fuziunea plasmei
Forțele Spetsnaz, arma cea mai de preț a Rusiei
Forțele Spetsnaz, arma cea mai de preț a Rusiei