Home » Știință » Cercetătorii norvegieni au identificat vârsta la care se pare că ne pierdem pasiunea pentru viață

Cercetătorii norvegieni au identificat vârsta la care se pare că ne pierdem pasiunea pentru viață

Cercetătorii norvegieni au identificat vârsta la care se pare că ne pierdem pasiunea pentru viață
Sursa foto: Unsplash
Publicat: 02.11.2020

Un studiu al oamenilor de știință din Norvegia a descoperit că odată ajunși la vârsta de 54 de ani oamenii nu mai au destulă pasiune și tărie de caracter încât să susțină o mentalitate pozitivă.

Studiul a fost publicat în jurnalul New Ideas in Psychology și a analizat relația dintre pasiune, tărie de caracter și o mentalitate pozitivă de-a lungul vieții. Peste 900 de oameni cu vârste cuprinse între 14 și 77 de ani au participat la studiu.

Cercetătorii norvegieni au descoperit că legătura dintre tăria de carcater și pasiune a fost puternică între vârstele 17 și 53 de ani, însă în grupul de oameni cu vârste cuprinse între 54 și 69 de ani legătura era „neînsemnată”.

Cum au definit oamenii de știință tăria de caracter și pasiunea

De-a lungul vieții poți avea un nivel ridicat de determinare, unul scăzut pentru pasiune și vice versa. Aceste calități interconectate sunt necesare pentru realizări și performanțe, însă oamenii care trec de vârsta de 53 de ani par să nu le mai posede sub formă de „pachet”.

Oamenii de știință au definit pasiunea drept „o dorință sau entuziasm puternic pentru ceva”, iar determinarea drept anduranța „caracterizată prin diligență”.

„Mantra pare să fie: folosește ce ai sau vei pierde tot”

„Asta înseamnă că este mai dificil să ne mobilizăm ambiția și determinarea, chiar dacă avem pasiune. Sau poate că avem pasiune și ambiție, însă nu mai suntem atât de determinați ca în trecut”, a explicat Hermundur Sigmundsson, profesor la Universitatea Norvegiană pentru Știință și Tehnologie și autorul principal al studiului.

Totuși, nu este prea târziu. Trebuie doar să dezvoltăm noi interese și să încercăm din răsputeri să nu renunțăm la ele, potrivit The Guardian.

„Pasiunea noastră controlează direcția în care ne dorim să mergem, de ce suntem interesați și ce vrem să realizăm în viață. Mantra pare să fie: folosește ce ai sau vei pierde tot. Acest lucru se aliniază și cu neuropsihologia”, a mai adăugat Sigmundsson.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Exercițiile fizice de intensitate ridicată ajută oamenii mai în vârstă mai mult decât ne-am fi așteptat

Cum arată creierul pe măsură ce îmbătrânim. Vârsta mijlocie aduce o explozie de culori

Studiu. Creierul nou-născuților nu este îndeajuns de dezvoltat pentru a procesa emoțiile

Pot cu adevărat partenerii de lungă durată să semene între ei? Un studiu a rezolvat, în sfârșit, misterul

Ioana Scholler
Ioana Scholler
Ioana s-a alăturat echipei DESCOPERĂ.ro în 2020, fiind atrasă de subiecte ce țin de știință, istorie și natură. Ioana și-a finalizat studiile de licență în Manchester, Marea Britanie, acolo unde a studiat Jurnalism Multimedia, și studiile de masterat în Media, Comunicare Publică și ... citește mai mult
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
De ce mai dezgropăm trecutul dacă avem atâtea probleme în prezent? Ce aflăm din arheologie
De ce mai dezgropăm trecutul dacă avem atâtea probleme în prezent? Ce aflăm din arheologie
NASA este pe cale să primească un mesaj de la o zi-lumină distanță pentru prima dată în istorie
NASA este pe cale să primească un mesaj de la o zi-lumină distanță pentru prima dată în istorie
Primul animal descris științific vreodată tocmai și-a „recăpătat” corpul
Primul animal descris științific vreodată tocmai și-a „recăpătat” corpul
Când a dispărut argintul de pe monede? Povestea unei decizii care a schimbat un regat
Când a dispărut argintul de pe monede? Povestea unei decizii care a schimbat un regat
Jennifer Lawrence, dincolo de „Jocurile Foamei”: actrița care a abandonat școala la 14 ani și a descoperit cât de scump se plătește celebritatea
Jennifer Lawrence, dincolo de „Jocurile Foamei”: actrița care a abandonat școala la 14 ani și a descoperit cât de ...
Jennifer Lawrence revine în „Jocurile Foamei”. Ce știm despre noul film, care prezintă cele mai sângeroase Jocuri din istoria Panemului
Jennifer Lawrence revine în „Jocurile Foamei”. Ce știm despre noul film, care prezintă cele mai sângeroase Jocuri ...
Ce a început să vadă un bărbat după o operație pe creier?
Ce a început să vadă un bărbat după o operație pe creier?
Oamenii de știință au inventat șosetele care fac mersul mai puțin obositor
Oamenii de știință au inventat șosetele care fac mersul mai puțin obositor
Muzeul de la Piscu, locul în care lutul păstrează memoria unui sat. Virgil Scripcariu: „Ceramica a dispărut, dar nu și munca lor, care rămâne expusă și onorată”
Muzeul de la Piscu, locul în care lutul păstrează memoria unui sat. Virgil Scripcariu: „Ceramica a dispărut, dar nu ...
Chiriile îi ruinau pe romani acum 1.800 de ani! Cum trăiau oamenii înghesuiți în apartamente, în vremea lui Marcus Aurelius (P)
Chiriile îi ruinau pe romani acum 1.800 de ani! Cum trăiau oamenii înghesuiți în apartamente, în vremea lui Marcus ...
Test de cultură generală. Din ce se face caramelul?
Test de cultură generală. Din ce se face caramelul?
Un mister cosmic vechi de 15 ani a fost rezolvat! Ce era de fapt o presupusă supernovă?
Un mister cosmic vechi de 15 ani a fost rezolvat! Ce era de fapt o presupusă supernovă?
Gelozia, a doua umbră a iubirii și rădăcinile ei nevăzute
Gelozia, a doua umbră a iubirii și rădăcinile ei nevăzute
8.000 de oase de broască într-un singur șanț. Ce s-a întâmplat acum 1.700 de ani în Anglia?
8.000 de oase de broască într-un singur șanț. Ce s-a întâmplat acum 1.700 de ani în Anglia?
Ce înseamnă cu adevărat să fii bun cu tine: explicații din psihologie și efectele reale asupra sănătății emoționale
Ce înseamnă cu adevărat să fii bun cu tine: explicații din psihologie și efectele reale asupra sănătății emoționale
De ce ne face bine să fotografiem lucrurile frumoase? Ce au descoperit psihologii despre pasiunea pentru fotografie
De ce ne face bine să fotografiem lucrurile frumoase? Ce au descoperit psihologii despre pasiunea pentru fotografie
Un dinte de elefant vechi de 700.000 de ani dezvăluie lumea în care trăiau strămoșii oamenilor
Un dinte de elefant vechi de 700.000 de ani dezvăluie lumea în care trăiau strămoșii oamenilor
Gladys West, matematiciana care a contribuit la dezvoltarea GPS-ului, deși lumea i-a cunoscut numele abia la bătrânețe
Gladys West, matematiciana care a contribuit la dezvoltarea GPS-ului, deși lumea i-a cunoscut numele abia la bătrânețe