Solstițiul de iarnă. Cea mai lungă noapte din anul 2021
Solstiţiul de iarnă din 2021 are loc în 21 decembrie la ora 17:59. Astăzi, emisfera nordică a planetei se află în punctul cel mai îndepărtat faţă de Soare.
Solstiţiul din 21 decembrie reprezintă începutul astronomic al iernii, în ciuda faptului că meteorologii consideră 1 decembrie ca fiind începutul anotimpului, ce marchează debutul celor mai reci trei luni din an din emisfera nordică. Astăzi va fi și cea mai lungă noapte din an, dar de mâine zilele încep din nou să crească.
Momentul în care are loc solstițiul de iarnă este același pe toată planeta, în România având loc la ora locală 17:59.
De obicei, cea mai scurtă zi din an nu este şi cea mai friguroasă, fiind vorba desigur de o serie de alţi factori care influenţează temperatura atmosferică.
Deși de mâine ziua începe să crească, există însă o întârziere a Pământului în ceea ce priveşte pierderea căldurii. Aceasta înseamnă că planeta noastră pierde mai multă căldură decât primeşte în săptămânile de după solstiţiu. Din această cauză ianuarie, denumită popular „Gerar”, este de obicei cea mai friguroasă lună din an.
Cum are loc solstițiul de iarnă?
Axa înclinată a Pământului creează atât solstiţiile, cât şi echinocţiile. În cele 365 de zile cât îi ia Terrei să completeze o orbită în jurul Soarelui, planeta, cu axa sa înclinată, trece prin toate fazele. Din această cauză, în emisfera cealaltă, 21 decembrie marchează echinocţiul de vară, fiind ziua în care partea sudică a Pământului este cea mai apropiată de Soare.
Precum echinocțiile de toamnă şi primăvară, și solstițiul de iarnă, precum și cel de vară, erau evenimente centrale în culturile precreştine, fiind folosite pentru a marca începuturile sau mijlocul sezoanelor. Cu acest prilej, an de an, au loc o serie de evenimente. Una dintre cele mai faimoase celebrări ale solstițiului de iarnă are loc în fiecare an la Stonehenge, în Marea Britanie, de către druizi, păgâni şi alţii.
În spațiul istoric românesc, înainte de creștinism, momentul solstiţiului de iarnă era marcat prin obiceiul urcării pe munte, cu torţe aprinse, pentru a întâmpina răsăritul Soarelui şi a se închina acestuia, precum şi altor zeităţi. După rugăciuni, se organizau petreceri cu foc, se cânta şi se dansa până la asfinţit, când oamenii coborau la casele lor.
Vă recomandăm să citiți și:
Ce s-ar întâmpla dacă ar dispărea câmpul magnetic al Pământului?
Nestiutele paradisuri ale Pamantului