Home » Știință » O nouă teorie despre adevărata semnificație a viselor. Care este, de fapt, scopul viselor

O nouă teorie despre adevărata semnificație a viselor. Care este, de fapt, scopul viselor

Publicat: 23.05.2021
O nouă teorie despre adevărata semnificație a viselor. Care este, de fapt, scopul viselor
Sursa foto: Shutterstock

Visele pot fi extrem de bizare, însă o nouă teorie privind semnificația viselor sugerează că există de fapt și un scop. Prin introducerea unor ciudățenii aleatorii în existența noastră monotonă, visele ne fac mai bine echipați pentru a face față situațiilor neașteptate.

Semnificația viselor reprezintă de mulți ani un subiect de dezbatere aprinsă în rândul oamenilor de știință. Natura subiectivă a viselor și lipsa oricărui mijloc de a le înregistra face foarte dificilă stabilirea motivului pentru care au loc și modul în care se deosebesc între indivizi.

„Deși numeroase ipoteze au fost prezentate, multe dintre acestea sunt contrazise de natura narativă, halucinatorie și împrăștiată a viselor, caracteristici care par să nu aibă vreo funcție specială”, a explicat Erik Hoel, cercetător și profesor de neuroștiință la Universitatea Tufts din Massachusetts, SUA.

Inspirat de descoperirile recente privind modul în care rețelele neurale artificiale învață, Hoel a propus o teorie alternativă pentru semnificația viselor. Cercetătorul susține că este vorba despre ipoteza creierului supradaptat.

Cercetătorii încearcă să rezolve această „supradaptare” prin introducerea haosului

O problemă comună atunci când vine vorba de instruirea inteligenței artificiale (IA) este că rețeaua devine prea familiarizată cu datele prin care este instruită, astfel încât presupune că setul de date este reprezentarea perfectă a oricărui lucru pe care l-ar întâlni. Oamenii de știință încearcă să rezolve această „supradaptare” prin introducerea haosului, sub forma unor date corupte sau compromise.

Hoel sugerează că, de fapt, creierul nostru face ceva similar atunci când visăm. În special pe măsură ce îmbătrânim, zilele noastre devine tot mai similare, astfel că „setul nostru de date pentru instruire” este limitat. Însă, tot trebuie să fim capabili să ne generalizăm abilitățile la circumstanțe noi și neașteptate, fie că este vorba de mișcări sau reacții fizice ori procese mintale. Nu putem introduce haos în creierul nostru atunci când suntem treji pentru că trebuie să ne concentrăm pe sarcinile la îndemână și să le desfășurăm cât mai precis cu putință. Însă, somnul este o chestiune diferită.

„Chiar această ciudățenie le conferă viselor o funcție biologică”

Prin crearea unei versiuni ciudate a lumii, visele ne pot ajuta să avem o înțelegere mai puțin simplistă și mai echilibrată. „Chiar această ciudățenie le conferă viselor o funcție biologică”, a precizat Hoel, citat de The Guardian.

De asemenea, cercetătorul argumentează că există deja dovezi științifice care să susțină teoria. Spre exemplu, unul dintre cele mai sigure moduri de a iniția vise despre ceva ce se întâmplă în viața reală este desfășurarea repetitivă a unei noi activități, precum jonglarea, atunci când suntem treji. Desfășurarea repetitivă a activității declanșează acest fenomen de „supradaptare”, ceea ce înseamnă că creierul încearcă să generalizeze în afara setului de date pentru instruire în timp ce dormim prin crearea viselor. Asta ar putea explica de ce uneori devenim mai buni la activități fizice, precum jonglarea, după un somn liniștitor.

Nu există încă dovezi care să arate că visele sunt ceva mai mult decât un epifenomen

Deși ipoteza lui Hoel nu a fost încă testată, însă un avantaj este că ia în serios fenomenologia viselor, în loc să o considere un produs secundar fără explicație al proceselor cerebrale.

„Este plauzibil. Cu toate acestea, la fel ca multe alte teorii despre funcțiile viselor, nu există deocamdată dovezi care să arate că visele sunt ceva mai mult decât un epifenomen, un produs secundar fără funcție al activității cerebrale”, a explicat prof. Mark Blagrove, director al Laboratorului pentru Somn de la Universitatea din Swansea, Țara Galilor.

Chiar și așa, această noua ipoteză ar putea încuraja psihologii și neurologii să desfășoare noi experimente pentru a testa dacă visele ne ajută să generalizăm ceea ce am învățat.

Alte teorii privind semnificația viselor

Visele și semnificația acestora fascinează oamenii de știință și filosofii de milioane de ani, însă deocamdată nu avem o explicație clară. Iată alte teorii principale privind adevărata semnificație viselor:

  • Teoria freudiană: Sigmund Freud credea că visele reprezintă „împliniri mascate a dorințelor reprimate” și că sunt alcătuite din conținut manifest și conținut latent. Conținutul manifest se referă la sunetele, viziunile și firul narativ al visului, în timp ce conținutul latent este semnificația simbolică a visului, ceea ce reprezintă dorințele din subconștientul visătorului.
  • Teoria consolidării memoriei: Poate că visele sunt doar evenimentele trecute în reluare. Noi ne consolidăm amintirile în timpul somnului, iar această teorie susține că visele reflectă acest fapt. Cu siguranță, există dovezi că unele semnale neurale observate atunci când suntem treji și sunt uneori „reluate” în timpul somnului.
  • Teoria simulării amenințării: Această ipoteză presupune că visele sunt un mecanism antic de apărare care ne permite să exersăm depășirea amenințărilor. În esență, visele oferă visătorului o realitate virtuală în care să exerseze abilități importante de supraviețuire.
  • Ipoteza sintezei activatorii: Poate că visele sunt doar un șir aleatoriu de amintiri. Dacă asta este adevărat, visele ne-ar putea provoca să facem noi conexiuni sau ar declanșa revelații creative în timp ce dormim.
  • Teoria empatiei: Poate că visele nu au evoluat cu o funcție anume, însă acestea capătă o funcție atunci când le împărtășim cu alți oameni. La fel ca împărtășirea poveștilor din viața de zi cu zi, visele ar putea contribui la crearea empatiei între oameni.
  • Teoria reglării emoțiilor: Această ipoteză susține că visele sunt construite din istoria noastră emoțională și că ne-ar putea ajuta să reglăm aceste emoții.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Oamenii de știință au descoperit cum să comunice cu oamenii în timp ce dorm și visează

Sigmund Freud, psihiatrul care a scandalizat lumea ştiinţifică. Ce ascund visele şi sexualitatea reprimată – VIDEO

Cercetătorii de la MIT au testat un dispozitiv inspirat de filmul „Inception” care permite manipularea viselor

Sunt visele o ”fereastră” către cele mai adânci secrete ale noastre?

Ioana Scholler
Ioana Scholler
Ioana s-a alăturat echipei Descopera.ro în 2020, fiind atrasă de subiecte ce țin de știință, istorie și natură. Ioana și-a finalizat studiile de licență în Manchester, Marea Britanie, acolo unde a studiat Jurnalism Multimedia, și studiile de masterat în Media, Comunicare Publică și ... citește mai mult
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Multe locuri de muncă din tehnologie dispar. Dell a eliminat peste 6.000 de posturi
Multe locuri de muncă din tehnologie dispar. Dell a eliminat peste 6.000 de posturi
De ce au fost opt milioane de câini îngropați în catacombele de la Anubis?
De ce au fost opt milioane de câini îngropați în catacombele de la Anubis?
FAIRY, un robot asemenea semințelor de păpădie, ar putea fi polenizatorul viitorului
FAIRY, un robot asemenea semințelor de păpădie, ar putea fi polenizatorul viitorului
Ce dezvăluie ADN-ul crocodililor despre era glaciară?
Ce dezvăluie ADN-ul crocodililor despre era glaciară?
Un mare oraș medieval avea un sistem de apă ingenios pe timp de secetă
Un mare oraș medieval avea un sistem de apă ingenios pe timp de secetă
O alimentație bogată în grăsimi distruge abilitatea creierului de a regla caloriile
O alimentație bogată în grăsimi distruge abilitatea creierului de a regla caloriile
O aplicație pentru smartphone poate identifica în timp real simptomele accidentului vascular cerebral
O aplicație pentru smartphone poate identifica în timp real simptomele accidentului vascular cerebral
Ultimele luni din viața regelui Carol I. Era trist, slăbit și chinuit de gândul abdicării
Ultimele luni din viața regelui Carol I. Era trist, slăbit și chinuit de gândul abdicării
De ce tot mai mulți bucătari renunță la aragazul pe gaz și aleg varianta electrică?
De ce tot mai mulți bucătari renunță la aragazul pe gaz și aleg varianta electrică?
Nanoparticulele de argint,  promițătoare în combaterea bacteriilor rezistente
Nanoparticulele de argint, promițătoare în combaterea bacteriilor rezistente
Un seismolog a explicat cum au fost posibile cutremurele din Turcia și Siria
Un seismolog a explicat cum au fost posibile cutremurele din Turcia și Siria
Test de cultură generală. Ce parte a corpului ne ajută să ne menținem echilibrul?
Test de cultură generală. Ce parte a corpului ne ajută să ne menținem echilibrul?
Roverul Curiosity a găsit un meteorit foarte rar pe Marte, iar cercetătorii l-au numit „Cacao”
Roverul Curiosity a găsit un meteorit foarte rar pe Marte, iar cercetătorii l-au numit „Cacao”
Florence Nightingale, precursoarea serviciului sanitar modern. „Excelența nu este un act, ci un obicei”
Florence Nightingale, precursoarea serviciului sanitar modern. „Excelența nu este un act, ci un obicei”
Patriarhul rus Kirill a lucrat pentru KGB. Ce nume conspirativ avea?
Patriarhul rus Kirill a lucrat pentru KGB. Ce nume conspirativ avea?
Castelul din Gaziantep, sit UNESCO, a fost grav avariat de cutremur
Castelul din Gaziantep, sit UNESCO, a fost grav avariat de cutremur
Tratatul de la Maastricht, documentul care stă la baza Uniunii Europene de astăzi
Tratatul de la Maastricht, documentul care stă la baza Uniunii Europene de astăzi
Schimbările climatice pun în pericol pârtiile de schi din toată lumea
Schimbările climatice pun în pericol pârtiile de schi din toată lumea