Cultivarea orezului, înregistrată într-un sit neolitic vechi de 8.000 de ani. Ce au dezvăluit boabele carbonizate?

Un studiu realizat de o echipă arheologică comună a Muzeului Național al Chinei, a Muzeului din Nanjing și a Muzeului Județean Sihong a descoperit dovezi ale cultivării orezului într-un sit neolitic de acum 8.000 de ani.

Potrivit studiului, publicat în Science China Earth Sciences, cercetătorii au efectuat o analiză microscopică a resturilor de macro și microplante, a resturilor alimentare și a caracteristicilor asemănătoare unui câmp de orez din situl neolitic de la Hanjing, din regiunea râului Huai din China.

• O descoperire unică, veche de 9.500 de ani, dezvăluie o perspectivă rară asupra ritualurilor străvechi
• Analizele ADN arată cine ar fi fost ultimul șaman siberian

Boabele de orez carbonizate și bazele spicelor au confirmat faptul că orezul domesticit și cel sălbatic au coexistat.

Caracteristicile arheologice asemănătoare unui câmp de orez sugerează unele forme inițiale de gestionare a hidrologiei locale la Hanjing, care ar fi facilitat irigarea și drenajul.

Vânătoarea, pescuitul și cultivarea orezului, bazele economiei de subzistență

Echipa a examinat, de asemenea, microstructura vaselor care prezentau resturi carbonizate de plante de orez sau amprente pe suprafețele interioare și exterioare, precum și în secțiunea transversală a vaselor. Unele reziduuri translucide au fost identificate ca fiind fitolit din coji de orez.

O analiză a lipidelor, atât a crustelor alimentare, cât și a matricelor ceramice, sugerează că vasele de ceramică au fost utilizate în principal pentru a procesa plante pe bază de C3 (posibil orez), alimente acvatice și animale terestre nerumegătoare.

Combinând dovezile, devine clar că vânătoarea, pescuitul, cultivarea orezului și colectarea de hrană din plante sălbatice erau părți importante ale economiei de subzistență de la Hanjing.

Una dintre cele mai timpurii dovezi ale cultivării și domesticirii orezului

„Această economie indică o caracteristică comună a strategiilor de subzistență între siturile din neoliticul timpuriu și mijlociu din valea Huai, în care vânătoarea și culegerea au jucat încă un rol foarte important în producția de hrană”, a declarat Dr. Zhenwei Qiu de la Muzeul Național al Chinei.

Echipa consideră că situl Hanjing prezintă una dintre cele mai timpurii dovezi ale cultivării și domesticirii orezului în valea râului Huai, susținând această regiune ca fiind un alt centru important pentru dezvoltarea timpurie a economiilor de orez, care ar fi putut cunoaște un parcurs diferit pentru începutul și dezvoltarea cultivării orezului, în comparație cu regiunile din partea mijlocie și inferioară a râului Yangtze, scrie HeritageDaily.

Vă recomandăm să mai citiți și:

Noi teste criminalistice au confirmat cauza morții pentru un pescar din Neolitic

O tobă de cretă din neolitic, cea mai importantă piesă de artă preistorică descoperită în ultimii 100 de ani

Morminte de copii din neolitic, descoperite într-un tumul din Danemarca

Gropile neolitice de lângă Stonehenge erau făcute de oameni, arată un nou studiu