Săritul peste micul dejun poate duce la probleme psihosociale de sănătate la tineri

Se știe deja că această masă are o mare importanță nutrițională; acum, un nou studiu a cercetat ce efecte poate avea săritul peste micul dejun asupra altor aspecte ale sănătății.

Tinerii care consumă un mic dejun sănătos acasă au o sănătate psihosocială mai bună, arată un studiu recent, publicat în Frontiers in Nutrition.

• ESA intensifică cercetarea Pământului pe măsură ce viitorul agențiilor americane devine tot mai incert
• Un expert spune că modelele lingvistice mari nu vor fi niciodată cu adevărat inteligente

În timp ce cercetările anterioare au raportat rolul important al unui mic dejun nutritiv, acesta este primul studiu care analizează dacă copiii mănâncă sau nu micul dejun, precum și unde și ce mănâncă aceștia. Aceste rezultate oferă informații și recomandări valoroase atât pentru părinți, cât și pentru cei mici.

Săritul peste micul dejun poate crea probleme despre care nu se știa până acum

„Rezultatele noastre sugerează că nu este important doar să mănânci micul dejun, ci este important și locul în care tinerii iau micul dejun, dar și ce mănâncă ei”, a spus dr. José Francisco López-Gil, de la Universitatea Castilla-La Mancha din Cuenca, Spania.

„Săritul peste micul dejun sau consumarea micului dejun departe de casă este asociată cu o probabilitate crescută a problemelor comportamentale psihosociale la copii și adolescenți. În mod similar, consumul anumitor alimente/băuturi este asociat cu mai multe (de exemplu, carnea procesată) sau mai puține (de exemplu, lactatele, cerealele) șanse de probleme psihosociale comportamentale”, spune specialistul.

Au fost chestionați aproape 4.000 de copii

În acest studiu, López-Gil și colaboratorii săi au analizat datele din Sondajul național de sănătate spaniol din 2017. Acest sondaj a inclus chestionare atât despre obiceiurile de mic dejun, cât și despre sănătatea psihosocială a copiilor, care includeau caracteristici precum stima de sine, starea de spirit și anxietatea.

Chestionarele au fost completate de către părinții sau tutorii copiilor, iar rezultatele au inclus un total de 3.772 de rezidenți spanioli cu vârste cuprinse între 4 și 14 ani, notează Medical Xpress.

Printre cele mai importante rezultate, López-Gil și echipa sa au descoperit că a lua micul dejun departe de casă a fost aproape la fel de dăunător ca săritul peste această masă. Autorii sugerează că acest lucru se poate datora faptului că mesele luate departe de casă sunt adesea mai puțin hrănitoare decât cele preparate acasă.

Rezultatele au arătat, de asemenea, că cafeaua, laptele, ceaiul, ciocolata, cacaua, iaurtul, pâinea, pâinea prăjită, cerealele și produsele de patiserie au fost toate asociate cu șanse mai mici de probleme de comportament. În mod surprinzător, ouăle, brânza și șunca au fost legate de riscuri mai mari de astfel de probleme.

Micul dejun nu trebuie sărit și ar trebui consumat acasă

Deși acest studiu se limitează la Spania, aceste constatări sunt în concordanță cu cercetările efectuate în alte părți ale lumii. Disponibilitatea unui mic dejun hrănitor în școli ar influența probabil rezultatele în unele locații.

Însă alți factori, precum sprijinul social și familial pe care tinerii îl pot primi în timpul micului dejun acasă, pot avea, de asemenea, un rol în beneficiile observate. Autorii subliniază necesitatea unor studii suplimentare pentru a înțelege relațiile cauză-efect din spatele observațiilor lor, sugerând că rezultatele lor sunt în continuare utile.

„Faptul că mâncatul micului dejun departe de casă este asociat cu probleme psihosociale mai mari de sănătate este un aspect nou al studiului nostru”, a spus López-Gil.

„Descoperirile noastre întăresc necesitatea de a promova nu numai micul dejun ca parte a unui stil de viață sănătos, ci și ca acesta să fie consumat acasă. De asemenea, pentru a preveni problemele psihosociale de sănătate, un mic dejun care include lactate și/sau cereale și minimizează anumite alimentele de origine animală bogate în grăsimi saturate/colesterol, ar putea ajuta la scăderea problemelor psihosociale de sănătate la tineri”, a spus el.

Vă recomandăm să citiți și:

Cum contribuie crearea de artă la îmbunătățirea sănătății mintale?

Creierul uman nu s-a micșorat cu 3.000 de ani în urmă, spun cercetătorii

Test de cultură generală. Care este cel mai puternic mușchi din corp?

Acidul hialuronic „trezește” celulele stem pentru a repara mușchii deteriorați