Etnia, sărăcia și implicarea comunitară slabă influențează singurătatea de lungă durată

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Izolarea pe termen lung poate duce la depresie și scăderea funcției fizice, arată un studiu al UCSF-Northwestern din SUA.

Majoritatea oamenilor sunt expuși riscului de singurătate, dar pentru adulții de vârstă mijlocie și în vârstă care se identifică ca hispanici/latini sau care trăiesc în sărăcie, singurătatea poate fi mai puțin probabil să se rezolve în timp.

Într-un studiu în care 641 de participanți, a căror vârstă medie era de 63 de ani, au fost intervievați telefonic pe parcursul a aproximativ 18 luni în timpul pandemiei, iar cercetătorii de la UC San Francisco și Northwestern University au descoperit că 16% sufereau de singurătate persistentă. Încă 22% au fost inițial singuri, dar s-au adaptat în timp, au raportat cercetătorii în studiul lor publicat în Journal of the American Geriatrics Society.

Când cercetătorii s-au uitat la acei participanți ale căror sentimente de singurătate s-au disipat pe măsură ce pandemia a progresat și au descoperit că 53% dintre participanții albi se încadrează în această categorie, față de 18% dintre participanții hispanici/latini. În mod similar, cei care trăiesc peste nivelul sărăciei au avut mai multe șanse de a experimenta o singurătate în scădere în comparație cu cei care trăiesc în sărăcie: 71% și, respectiv, 29%.

Singurătatea duce la depresie

„Singurătatea tranzitorie este obișnuită de-a lungul vieții și, deși este supărătoare pe termen scurt, poate motiva adesea indivizii să se reconecteze cu relațiile sociale sau cu comunitatea”, a menționat primul autor Ashwin A. Kotwal, profesor de medicină în Divizia de Geriatrie a UCSF.

Această motivație de a reconecta relațiile sociale sau de a se implica în activități locale poate fi unul dintre factorii care conduc la tranziția de la singurătate la scăderea singurătății, susțin cercetătorii. Doar 26% dintre participanții care și-au depășit singurătatea anterioară au fost izolați social, față de 40% pentru cei care au rămas singuri, indică Eurek Alert.

Cercetătorii au folosit date din studiul COVID-19 & Chronic Conditions, care a înrolat participanți de la cinci proiecte de cercetare din Chicago. Participanții au finalizat șase interviuri la intervale de trei luni. Au avut cel puțin o afecțiune cronică, cum ar fi colesterolul crescut, hipertensiunea arterială, diabetul, accidentul vascular cerebral sau cancerul. Aproximativ jumătate erau albi, 30% erau negri și 20% erau hispanici/latini, iar 61% erau femei. În plus față de participanții care au fost în mod persistent singuri sau anterior singuri, 29% au spus că au experimentat singurătate ocazională și 33% au raportat că nu au fost niciodată singuri.

Distanțarea socială poate afecta mai dur gospodăriile hispanice

Restricțiile la evenimentele comunitare și serviciile religioase ar putea, de asemenea, să fi contribuit la singurătatea prelungită și depresie.

Pentru cei care trăiesc în sărăcie, conectarea virtuală cu prietenii și familia în timpul pandemiei, precum și obținerea de măști de calitate, teste de antigen și purificatoare de aer, ar fi putut fi prohibitivă. Este posibil să fi fost, de asemenea, „afectate în mod disproporționat de accesul redus la transport și de închiderea activităților comunitare”, au declarat autorii. În timp ce cea mai virulentă fază a pandemiei s-ar putea fi încheiată, singurătatea persistentă continuă să fie un risc pentru unii oameni, a spus Kotwal.

„Persoanele care se confruntă deja cu circumstanțe perturbatoare din punct de vedere social sau medical, cum ar fi boli cronice, văduvie, dizabilități târzii sau probleme de sănătate mintală, pot întâmpina bariere mai mari în a face față singurătății”, a spus el, adăugând că singurătatea prelungită poate duce la suferință psihologică și depresie.„Există mai multe intervenții promițătoare pentru a aborda singurătatea.

Vă mai recomandăm și:

Testarea de rutină pentru depresie ar putea depista populația subdiagnosticată

Femeile epileptice, mai predispuse la anxietate și depresie în timpul sarcinii

Depresie, anxietate și Alzheimer, observate la șoarecii hrăniți cu diete grase timp de 30 de săptămâni

Cât de mult ar trebui să ne îngrijoreze Inteligența Artificială care suferă de depresie?