Particulele de tutun împrăștiate, care se depun pe suprafețe, ar putea cauza boli de piele

Cel mai probabil, sunteți deja conștient de riscurile fumatului și ale inhalării fumului „pasiv” al altora. Devine din ce în ce mai clar că pericolele se extind și la particulele de tutun împrăștiate, care se depun pe suprafețe – ceea ce se numește fumatul la mâna a treia.

Deși efectele expunerii la fumatul pasiv asupra sănătății au primit abia recent atenția cercetătorilor, studiile au indicat că aceste reziduuri pot rămâne pe hainele expuse la fum timp de mai multe luni sau ani și pot să se întoarcă în aer, unde pot persista, în special în mediile interioare, conform Science Alert.

• Alcoolul schimbă profund modul în care creierul nostru comunică, arată un nou studiu
• Cartierele mai bogate au mai mulți copaci și, prin urmare, mai multă umbră vara, arată un…

Fumul țigărilor impregnat în haine, o posibilă cauză a dezvoltării bolilor de piele

Testele pe animale sugerează că există motive de îngrijorare cu privire la acești poluanți persistenți. Acum, un nou studiu de mică amploare a descoperit că reziduurile de fum de tutun de pe haine ar putea ridica biomarkerii asociați cu inflamația, imitând mecanismele bolilor de piele.

Deși niciunul dintre voluntari nu a dezvoltat boli de piele, cum ar fi dermatita de contact și psoriazisul, echipa din spatele noului studiu afirmă că răul făcut pielii ar putea foarte bine să ducă la probleme de sănătate mai târziu.

„Expunerile noastre la fumatul la mâna a treia au fost scurte, nu au provocat iritații ale pielii și este puțin probabil să inducă boli de piele, cu toate acestea, markerii asociați cu activarea în stadii incipiente a dermatitei de contact, a psoriazisului și a altor afecțiuni ale pielii au fost ridicați”, scriu cercetătorii în raportul lor.

Ce au aflat cercetătorii despre cum ne afectează particulele de tutun

Cercetătorii au studiat zece nefumători sănătoși, cu vârste cuprinse între 22 și 45 de ani, cărora li s-a cerut să poarte timp de trei ore haine afectate de fumatul pasiv. De asemenea, li s-a cerut să petreacă 15 minute pe o bandă de alergare în fiecare oră, astfel încât mai multe particule de fum de mâna a treia să fie absorbite prin piele prin intermediul transpirației.

După ce au prelevat probe de sânge și de urină, echipa a constatat că factorii care indicau deteriorarea oxidativă a ADN-ului erau crescuți. De asemenea, au fost detectate modificări ale nivelului de proteine din sânge. Mai mult, modificările au persistat până la 22 de ore după expunere. Nu au fost observate astfel de modificări atunci când aceiași 10 participanți au purtat haine curate pentru exerciții, într-o altă sesiune de testare.

Deși niciunul dintre participanții la studiu nu a prezentat schimbări la nivelul pielii sau al sănătății, indicatorii timpurii există și necesită cercetări suplimentare – până în prezent au fost realizate foarte puține studii privind modul în care oamenii răspund la expunerea fumului pasiv, și niciunul privind expunerea prin piele.

Cercetătorii afirmă că pielea ar putea fi cea mai expusă riscului dezvoltării unor boli, din cauza inhalării fumatului pasiv, deoarece este cel mai mare organ pe care îl avem. Aceștia subliniază totodată că este dificil să ne protejăm fiecare parte a corpului de suprafețele și de aerul cu care intrăm în contact.

Vă mai recomandăm și:

Cât durează efectele negative ale fumatului? O cercetare șochează pe toată lumea

Aerul poluat este asociat cu atacurile de cord la persoanele nefumătoare

Fumatul la control: ce trebuie să știți despre ardere, fum și gudron

Date obiective despre nicotină, țapul ispășitor al fumatului