Cercetătorii au descoperit cum se răspândește o bacterie comună în organism

O bacterie intestinală tipică, care se poate răspândi în organism și poate provoca o infecție gravă, rezistă la apărarea imunitară naturală și la antibiotice prin consolidarea stratului său exterior protector, cunoscut sub numele de înveliș celular, potrivit unui nou studiu realizat de cercetătorii de la Weill Cornell Medicine. Descoperirea sugerează posibile noi modalități de a viza aceste infecții bacteriene.

Cercetarea luminează unele dintre modificările de bază care pot apărea atunci când populațiile de Enterococcus faecalis (E. faecalis) se deplasează prin celulele epiteliale care căptușesc intestinul și evadează pentru a ajunge în alte zone ale corpului.

• Ceva ascuns adânc sub suprafața exoplanetelor le-ar putea proteja de radiația cosmică
• Cum de unele stele din centrul galactic supraviețuiesc, iar altele sunt distruse?

„Infecțiile sistemice cu E. faecalis pot fi letale, deoarece acest microb are o capacitate remarcabilă de a se adapta la diverse medii și de a rezista la tratamente”, a declarat cercetătorul principal, dr. Diana K. Morales, profesor asistent de microbiologie și imunologie în obstetrică și ginecologie la Weill Cornell Medicine.

Printre persoanele expuse riscului de a dezvolta aceste infecții se numără cele care iau antibiotice sau care au un sistem imunitar compromis, ceea ce facilitează creșterea excesivă a E. faecalis în intestin.

Înțelegerea modului în care E. faecalis iese din intestin și se răspândește ar putea ajuta într-o zi oamenii de știință să găsească mici molecule pentru a opri diseminarea extraintestinală a bacteriei, prevenind infecțiile periculoase.

Bacteria intestinală poate provoca o infecție gravă

Modul în care bacteria se poate deplasa în afara intestinului și către alte organe a rămas în mare parte neexplorat. Cu toate acestea, cercetătorii au observat că există două populații diferite ale aceleiași specii de bacterie, a declarat Dr. Morales. O populație dezvoltă trăsături care îi permit să treacă prin bariera intestinală dobândind o rezistență avantajoasă la antimicrobiene, în timp ce cealaltă rămâne pe loc.

Într-o serie de studii anterioare de laborator asupra bacteriei, cercetătorii au descoperit că E. faecalis mobilă produce molecule formate din lanțuri de zahăr numite polizaharide care permit bacteriei să se agrege sau să se aglomereze.

„Atunci când se agregă, aceste bacterii par să dezvolte o capacitate de a se mișca”, a declarat Dr. Morales, potrivit EurekAlert.

În studiul actual, cercetătorii, inclusiv autorul principal, dr. Yusibeska Ramos, cercetător asociat în obstetrică și ginecologie, au descoperit că forma mobilă a E. faecalis are un înveliș celular care conține cantități crescute de glicolipide, care sunt molecule de grăsime legate de un carbohidrat.

Cum ar putea ieși bacteria din organism?

Producția sporită de glicolipide din învelișul celular pare să ajute bacteria să reziste la factorii de stres extracelular. Acești factori de stres includ agentul antimicrobian daptomicină, un tratament obișnuit pentru infecția cu E. faecalis, și β-defensinele, molecule mici pe care celulele epiteliale intestinale le produc pentru a descuraja infecția.

Cercetătorii au descoperit, de asemenea, că mutațiile genetice care inhibă producția de glicolipide au făcut ca E. faecalis să fie mai sensibilă la acești factori de stres și au redus capacitatea bacteriei de a penetra suprafețele celulare și de a se deplasa prin celulele epiteliale intestinale.

Următorul pas al cercetătorilor este evaluarea unor modele suplimentare pentru a confirma dacă, de fapt, căile moleculare descoperite în studiul actual sunt necesare pentru ca bacteria să iasă din intestin.

Cercetarea a fost publicată în jurnalul mBio.

Vă recomandăm să mai citiți și:

Bacterie care cauzează holeră, descoperită în Wuhan

Genomul bacteriei E. coli antice a fost reconstruit folosind fragmente dintr-o mumie italiană

Cea mai mare bacterie descoperită vreodată i-a uimit pe cercetători cu complexitatea sa

O bacterie foarte periculoasă, rezistentă la antibiotice, descoperită într-o piscină din Murighiol