Home » Știință » Omenirea are nevoie de un nou mod de a defini timpul pe Lună, transmite ESA

Omenirea are nevoie de un nou mod de a defini timpul pe Lună, transmite ESA

Publicat: 05.03.2023

Durata unei zile terestre este adânc încorporată în simțul nostru al timpului, atât de mult încât variațiile minuscule ale rotației Pământului pot crea probleme considerabile. Atunci cum vom trăi pe alte lumi, acolo unde durata unei zile este complet diferită? Agenția Spațială Europeană (ESA) nu are un răspuns, dar consideră că a sosit momentul să răspundă la această întrebare, înainte ca viitoarele baze lunare să se trezească cu un ceas care nu se potrivește nevoilor lor.

Misiunile lunare, cu echipaj sau robotizate, au funcționat în funcție de orele de la baza lor de origine. Acest lucru a funcționat destul de bine, deoarece nimeni nu a rămas mult timp, iar misiunile nu au interacționat.

O viitoare stație Gateway cu misiuni responsabile pe diferite continente nu va avea aceeași experiență. Odată ce vor exista mai multe baze pe Lună, fiecare dintre ele experimentând ziua și noaptea la ore diferite și sateliți de comunicații pe orbită deasupra lor, lucrurile vor deveni și mai complexe.

„LunaNet este un cadru de standarde, protocoale și cerințe de interfață convenite de comun acord, care permite viitoarelor misiuni lunare să lucreze împreună, similar din punct de vedere conceptual cu ceea ce am făcut pe Pământ pentru utilizarea în comun a GPS și Galileo”, a declarat Javier Ventura-Traveset, de la ESA, într-un comunicat.

Misiunile lunare au depins de orele de la baza lor de origine

După cum remarcă Ventura-Traveset, putem ajunge la un acord asupra acestor sisteme înainte ca ele să fie implementate, sau ne putem trezi blocați după aceea.

O parte din ceea ce este necesar este un timp de referință lunar pe care toată lumea îl acceptă. Asta nu înseamnă că toată lumea este la aceeași oră. Noi folosim eficient fusurile orare, bazându-ne pe un sistem de referințe comune pentru a ști cât este ora oriunde avem nevoie.

Ar putea părea simplu să aplicăm acest lucru la Lună, adoptând decalajele utilizate pentru a menține în armonie sistemele globale de navigație prin satelit GPS american și Galileo european. Acest lucru înseamnă un cadru de referință selenocentric, care oferă măsurători coerente ale distanței, precum și ale timpului.

Cu toate acestea, ESA subliniază că lucrurile nu sunt chiar atât de simple. O componentă cheie a relativității generale este aceea că, de fapt, ceasurile funcționează la viteze diferite în funcție de câmpul gravitațional în care operează.

Ceasurile lunare vor câștiga în medie 56 de milionimi de secundă pe zi

Gravitația mai mică de pe Lună nu permite doar salturi impresionante, ci înseamnă și că ceasurile lunare vor câștiga în medie 56 de milionimi de secundă pe zi, comparativ cu cele de pe Pământ. Acest lucru poate părea banal, dar se va aduna în curând și s-ar putea dovedi catastrofal pentru operațiunile comune care trebuie să se alinieze la microsecundă.

O soluție ar fi o versiune lunară a Biroului Internațional de Greutăți și Măsuri, care definește unități precum gramajele și secundele. Nu cu mult timp în urmă, când cooperarea între națiunile care se ocupă de spațiu era mai bună, acest lucru părea probabil, dar acum se iau în considerare alternative pentru a se adapta la o eră de mai mare ostilitate.

Oamenii de știință și inginerii vor avea nevoie de mai mult timp pe Pământ pentru a găsi un sistem agreat, dar odată ce vom avea unul pentru Lună, acesta va crea un model care va putea fi folosit și pe alte lumi.

„De-a lungul istoriei omenirii, explorarea a fost, de fapt, un factor cheie pentru îmbunătățirea măsurătorilor de timp și a modelelor de referință”, a declarat Ventura-Traveset, potrivit IFL Science. „Este cu siguranță un moment interesant”.

Vă recomandăm să mai citiți și:

Luna se îndepărtează de Pământ încetul cu încetul în fiecare an

Praful de pe Lună ne-ar putea ajuta să evităm supraîncălzirea planetei noastre

Buzz Aldrin, al doilea om care a pășit pe Lună

NASA a ales compania care va construi avanposturi pe Lună. Cât valorează contractul?

Mihaela Horchidan
Mihaela Horchidan
Mihaela și-a finalizat studiile la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității din București, având experiență în presa online și radio. Curiozitatea, dorința de a afla cât mai multe și pasiunea pentru istorie, ştiinţă şi natură au condus-o către Descopera.ro citește mai mult
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Cine a inventat termenii „UFO” și „extraterestru”? Povestea cuvintelor folosite pentru misterele cerului
Cine a inventat termenii „UFO” și „extraterestru”? Povestea cuvintelor folosite pentru misterele cerului
Cercetătorii au descoperit o nouă cauză a hipertensiunii arteriale și o cale de a o trata
Cercetătorii au descoperit o nouă cauză a hipertensiunii arteriale și o cale de a o trata
De ce au testat oamenii de știință panouri solare colorate? Nu este vorba doar despre aspect!
De ce au testat oamenii de știință panouri solare colorate? Nu este vorba doar despre aspect!
Ce anume îi face pe oameni să nu revină într-un restaurant?
Ce anume îi face pe oameni să nu revină într-un restaurant?
Care este legătura dintre pisici și fericire?
Care este legătura dintre pisici și fericire?
Problemă importantă în sistemele de educație: care este portretul profesorului european?
Problemă importantă în sistemele de educație: care este portretul profesorului european?
Tinerii beau mai puțin, dar cei între 50 și 64 de ani beau tot mai mult
Tinerii beau mai puțin, dar cei între 50 și 64 de ani beau tot mai mult
Misterul din adâncuri: de ce Marea Neagră este unică în lume și cum o monitorizează cercetătorii?
Misterul din adâncuri: de ce Marea Neagră este unică în lume și cum o monitorizează cercetătorii?
Primul anunț al săptămânii Nobel: cine a primit Premiul Nobel pentru Medicină 2026
Primul anunț al săptămânii Nobel: cine a primit Premiul Nobel pentru Medicină 2026
Moștenim traumele strămoșilor? Unde se termină știința și începe pseudoștiința
Moștenim traumele strămoșilor? Unde se termină știința și începe pseudoștiința
Urmele biologice rămase pe avioane. Cum identifică cercetătorii păsările pentru a preveni accidentele
Urmele biologice rămase pe avioane. Cum identifică cercetătorii păsările pentru a preveni accidentele
Trei cercetători de la OpenAI, concediați pentru gestionarea necorespunzătoare a unor „informații sensibile”. Ce ar fi făcut aceștia?
Trei cercetători de la OpenAI, concediați pentru gestionarea necorespunzătoare a unor „informații sensibile”. Ce ...
Chiar dacă AI-ul este profitabil, majoritatea companiilor nu reușesc să-l scaleze
Chiar dacă AI-ul este profitabil, majoritatea companiilor nu reușesc să-l scaleze
O platformă a aprobat primul serial bazat pe celebra franciză „Fast & Furious”. Când va fi difuzat?
O platformă a aprobat primul serial bazat pe celebra franciză „Fast & Furious”. Când va fi difuzat?
Vaccinarea antigripală începe! Cine poate primi vaccinul compensat sau gratuit?
Vaccinarea antigripală începe! Cine poate primi vaccinul compensat sau gratuit?
Cum schimbă Inteligența Artificială joburile din bănci? Această competență este cea mai căutată!
Cum schimbă Inteligența Artificială joburile din bănci? Această competență este cea mai căutată!
Ce sunt micro-călătoriile, tendința către care se îndreaptă vacanțele?
Ce sunt micro-călătoriile, tendința către care se îndreaptă vacanțele?
Chiar și fără fonduri, echipă de biologi a improvizat un laborator și a făcut o descoperire uriașă
Chiar și fără fonduri, echipă de biologi a improvizat un laborator și a făcut o descoperire uriașă