Un studiu a arătat, în premieră, cum poate duce hipertensiunea la demență

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Peste 1 miliard de adulți din lume trăiesc cu tensiune arterială crescută, o afecțiune care pune în pericol o varietate de organe, inclusiv sistemul nervos.

Deși studiile anterioare au găsit o legătură între tensiunea arterială crescută (hipertensiune) și riscul de tulburare cognitivă, mecanismele care duc la declinul sănătății mintale nu au fost niciodată cunoscute.

Acum, o echipă internațională a descoperit zonele din creier care sunt cele mai predispuse să aibă de suferit dacă sistemul cardiovascular este solicitat.

Leziunile cauzate de hipertensiune contribuie la demență

„Studiul nostru a identificat, pentru prima dată, zone specifice în creier care sunt potențial asociate cauzal cu tensiunea arterială crescută și tulburarea cognitivă”, a spus Mateusz Siedlinski, biolog medical la Colegiul Medical al Universității Jagiellonian din Cracovia, Polonia.

Siedlinski și colegii săi au folosit o combinație de date genetice, imagistică și analize observaționale de la 33.000 de raportări individuale din UK Biobank pentru a găsi leziunile cauzate de hipertensiunea care contribuie la demență.

Această abordare combinată a permis cercetătorilor să identifice locurile din creier în care hipertensiunea de lungă-durată poate cauza schimbări structurale care duc la declinul funcției cognitive.

De ce este noul studiu important?

„Am crezut că aceste zone ar putea fi acolo unde tensiunea arterială crescută afectează funcția cognitivă, cum ar fi pierderea memoriei, abilitățile de gândire și demența”, a explicat Tomasz Guzik, profesor de medicină cardiovasculară, într-un comunicat de presă.

„Atunci când am verificat rezultatele noastre cu un grup de pacienți din Italia cu hipertensiune, am descoperit că regiunile din creier identificate chiar erau afectate”, a adăugat Guzik.

Studiile anterioare au sugerat legături între substanța albă a creierului cu demența, dar nu și funcția cognitivă. Rezultatele noului studiu arată regiunile în care substanța albă joacă un rol mai important în determinarea sănătății cognitive.

Cum sunt explicate rezultatele contradictorii din studiile anterioare?

Mai mult, echipa a descoperit că schimbările structurale au fost în principal o consecință a diferenței între suflul cardiac sistolic (presiunea din artere atunci când inima bate) și presiunea diastolică (presiunea dintre bătăile inimii). Tensiunea arterială sistolică mai ridicată și presiunea de puls au avut un impact asupra declinului cognitiv, în timp ce presiunea diastolică a părut să aibă un efect protector atunci când suflul cardiac sistolic era luat în considerare.

Asta ar putea explica rezultatele contradictorii din studiile anterioare care au analizat legăturile potențiale dintre tensiunea arterială și declinul cognitiv.

Mai multe cercetări sunt necesare

Setul de date UK biobank conține în mare parte date de la persoane albe, de vârstă mijlocie, astfel că mai multe cercetări sunt necesare pentru a confirma rezultatele în mai multe grupuri demografice. Chiar și așa, rezultatele noului studiu oferă oamenilor de știință indicii importante.

„Sperăm că rezultatele noastre ne vor ajuta să dezvoltăm noi tratamente pentru afecțiunile cognitive în cazul oamenilor care suferă de hipertensiune”, a afirmat Guzik.

Noul studiu a fost publicat în European Heart Journal.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Cheia pentru a evita demența nu este un secret, spune o neurocercetătoare

7 obiceiuri sănătoase care reduc riscul de demență

O boală recent descoperită la copii ne-ar putea ajuta să înțelegem mai bine demența

Test de cultură generală. Care este diferența dintre demență și Alzheimer?