O inimă bolnavă ar putea fi reprogramată într-una sănătoasă, arată un nou studiu

Se fac multe cercetări, fie pentru a preveni atacurile de acord, fie pentru a reduce riscul unor astfel de evenimente cardiace la om. Totuși, doar câteva studii s-au concentrat pe inversarea daunelor suferite de inima unei persoane după ce aceasta a suferit un atac.

Cercetătorii de la Universitatea Duke (DU), Carolina de Nord, SUA au publicat recent un astfel de studiu care dezvăluie modul de reparare a cicatricilor cardiace, cauzate de atacurile de cord la șoareci.

• Cum au ajuns mai multe roci albe bizare pe planeta Marte?
• Cercetătorii din Hong Kong au descoperit de ce exercițiile fizice ajută oasele să rămână puternice

Aceasta poate fi o evoluție semnificativă, deoarece, la fel ca șoarecii, atunci când oamenii suferă un atac de cord, inima rămâne cu multe țesuturi cicatriceale, care împiedică și mai mult funcționarea normală a inimii, conform Interesting Engineering.

Cercetătorii de la Duke susțin că aceste țesuturi cicatriciale pot fi reprogramate în țesuturi normale și sănătoase, cu ajutorul unui set de micro-ARN-uri. Studiul a fost publicat în Journal of Biological Chemistry.

O inimă reprogramată ar putea funcționa din nou

„Am fost primii care au demonstrat că fibroblastele din țesutul cicatricial cardiac pot fi reprogramate în cardiomiocite prin intermediul unui set de patru microARN-uri, respectiv miR-1, miR-133, miR-208, miR-499, set pe care l-am numit miR combo”, au declarat cercetătorii.

Spre deosebire de ficat, inima umană nu se poate regenera. Astfel, atunci când mușchii cardiaci mor din cauza unui atac de cord, inima nu poate să îi înlocuiască cu mușchi sănătoși. În schimb, aceasta folosește fibroblastele, celule specializate în producerea de țesut conjunctiv și cicatricial.

Celulele fibroblaste transformă mușchii morți în țesuturi cicatriciale dure, care împiedică funcționarea normală a inimii. Cercetătorii au decis să reprogrameze fibroblastele cu ajutorul miARN-urilor, astfel încât să producă țesuturi sănătoase, și nu cicatriciale.

Cu toate acestea, în timp ce lucrau cu modele de șoareci, cercetătorii și-au dat seama că este ușor să reprogrameze fibroblastele tinere. Pe de altă parte, celulele fibroblaste adulte au prezentat reticență în primirea unor instrucțiuni de reprogramare de la miARN-uri.

Transformarea țesuturilor cicatriciale din inimă în țesuturi sănătoase

Cercetătorii au constatat că fibroblastele adulte erau mai rezistente la reprogramare datorită unui senzor de oxigen proteic numit Epas1. În mod interesant, transformarea celulelor tinere în celule adulte depinde, de asemenea, de Epas1.

„Am inversat procesul de îmbătrânire al fibroblastelor, făcând practic fibroplastele să creadă că sunt din nou tinere, și am convertit mai multe fibroblaste în mușchi cardiac”, a declarat profesorul Conrad Hodgkinson, unul dintre autorii studiului.

Abordarea le-a permis autorilor studiului să transforme țesuturile cicatriciale din inimile șoarecilor în țesuturi sănătoase și a făcut ca inimile să funcționeze din nou ca niște inimi normale și sănătoase.

Reprogramarea ar putea funcționa pentru toate tipurile de cicatrici

Cercetătorii cred că aceeași metodă de reprogramare ar putea fi folosită și pentru a inversa leziunile din alte părți alte corpului. De exemplu, studiile viitoare ar putea permite oamenilor de știință să folosească miARN-uri pentru a repara cicatricile și leziunile din creier, piele și alte organe.

Dacă metoda de reprogramare va avea succes și la oameni, această abordare ar putea transforma viețile a milioane de pacienți cardiaci din lume.

Vă mai recomandăm și: 

De ce știința nu a reușit nici până astăzi să creeze o inimă artificială?

Ar putea „organele-pe-cip” să înlocuiască animalele în experimentele medicale?

O reușită extraordinară. Medicii au schimbat cu succes grupa de sânge de la trei organe umane

Transplantarea unei gene comune la centenari ar putea „întineri” inima