Energia a „miliarde de bombe atomice”, captivă pe Pământ din cauza încălzirii globale

Încălzirea globală a reținut o cantitate explozivă de energie în atmosfera Pământului în ultima jumătate de secol – echivalentul a aproximativ 25 de miliarde de bombe atomice, constată un nou studiu.

În lucrare, publicată în revista Earth System Science Data, un grup internațional de cercetători a estimat că, între 1971 și 2020, aproximativ 380 de zettajouli de energie au fost captați de încălzirea globală.

• De ce dormitul mai mult în weekend poate fi sănătos?
• De ce oamenii care sforăie nu se trezesc din cauza propriului zgomot?

Un număr atât de mare este greu de pus în context. Dar doi cercetători, care nu au fost implicați în studiu, au oferit o explicație, comparând energia cu cea eliberată de centralele nucleare. Cu toate acestea, chiar și așa, cantitatea este greu de înțeles.

Într-un articol pentru The Conversation, Andrew King, climatolog la Universitatea din Melbourne, Australia, și Steven Sherwood, climatolog la Universitatea New South Wales din Sydney, au calculat că 380 de zettajouli este echivalentul a aproximativ 25 de miliarde de ori mai mult decât energia eliberată în timpul detonării bombei atomice lansate la Hiroshima, Japonia, pe 6 august 1945.

Unde a dispărut toată această energie suplimentară?

Și mai halucinant este faptul că energia absorbită de planetă în această perioadă de timp echivalează probabil cu doar aproximativ 60% din totalul emisiilor de gaze cu efect de seră, astfel încât cifra reală este chiar mai mare, au scris King și Sherwood.

Dar o cantitate atât de mare de energie este, de asemenea, derutantă, deoarece, pe baza acestei cantități de căldură captată în atmosferă, temperatura medie globală ar fi trebuit să crească cu zeci de grade din perioada preindustrială, mai degrabă decât cu cele 1,2 grade Celsius pe care le-am observat, au scris cei doi.

Potrivit studiului, oceanele au absorbit aproximativ 89% din energie (338,2 zettajouli), pământul a absorbit 6% (22,8 zettajouli), 4% (15,2 zettajouli) a topit părți din criosferă – partea din sistemul climatic al Pământului care include zăpada, gheața de mare, gheața de apă dulce, aisbergurile, ghețarii și calotele de gheață, calotele de gheață, platformele de gheață și permafrostul – și doar 1% (3,8 zettajouli) a rămas în atmosferă.

Oceanele au absorbit aproximativ 90% din energie

Cea mai mare parte a căldurii absorbite de mări este captată în partea superioară a oceanelor, la 1 kilometru. Până acum, acest lucru a ferit omenirea de efectele schimbărilor climatice, dar a provocat, de asemenea, creșteri masive ale temperaturilor de la suprafața mării, ceea ce a accelerat topirea polilor, a afectat ecosistemele marine, a sporit severitatea furtunilor tropicale și a început să perturbe curenții oceanici.

Cu toate acestea, oceanele nu ne vor proteja planeta la nesfârșit, au scris King și Sherwood, așa că trebuie să începem să diminuăm rapid emisiile de gaze cu efect de seră prin decarbonizarea economiei globale pentru a ne asigura supraviețuirea în viitor.

„Ne aflăm într-o cursă, iar miza este cât se poate de mare – asigurarea unei clime locuibile pentru copiii noștri și pentru natură”, au scris ei, potrivit LiveScience.

Vă recomandăm să mai citiți și:

Schimbările climatice. Cum s-ar resimți o încălzire globală cu +4 grade Celsius?

Ultima incalzire globala a produs noi forme de viata

Încălzirea globală a transformat o țară într-un teritoriu unic pentru producția de vin

Încălzirea globală a transformat o țară într-un teritoriu unic pentru producția de vin