Pământul atinge cel mai îndepărtat punct față de Soare. De ce este atât de cald pe Terra?

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Pământul atinge joi, 6 iulie, cel mai îndepărtat punct față de Soare (numit afeliu) din acest an. Cuvântul afeliu este de origine greacă, format din „apo”, care înseamnă „departe”, și „helios”, adică „Soare”.

Dacă pare contraintuitiv ca planeta noastră să fie la cea mai mare distanță față de Soare atunci când este vară și cald afară, luați în considerare modul în care Pământul orbitează în jurul Soarelui și modul în care se rotește planeta noastră.

• Ce se întâmplă cu memoria atunci când mâncăm prea mult zahăr?
• Țara care are mai puțin de 5% fumători zilnici, dar consumul de nicotină rămâne ridicat

Astronomii numesc distanța medie Pământ-Soare „unitate astronomică” (AU), care este de aproximativ 150 de milioane de kilometri, după cum este definită de Uniunea Astronomică Internațională (IAU).

Cu toate acestea, orbita ușor eliptică a Pământului în jurul Soarelui înseamnă că, în fiecare an, există o zi în care Pământul este cel mai aproape de Soare (periheliu) și o zi în care este la cel mai îndepărtat punct de Soare (afeliu).

Pământul atinge astăzi cel mai îndepărtat punct față de Soare

În 2023, periheliul a avut loc pe 4 ianuarie, atunci când Pământul se afla la 0,98 AU față de Soare. Pământul atinge astăzi, la afeliu, o distanță de 1,01 AU față de Soare, potrivit astronomului Fred Espenak.

Periheliul și afeliul au fost observate pentru prima dată în secolul al XVII-lea de către astronomul Johannes Kepler, care a calculat că planetele au orbite eliptice în jurul Soarelui. Kepler a observat că o planetă se mișcă cel mai rapid atunci când se află la periheliu și cel mai lent la afeliu, potrivit NASA. Asta face ca vara din emisfera nordică să fie cu câteva zile mai lungă decât vara din emisfera sudică, explică NASA.

Afeliul și periheliul nu influențează temperatura resimțită în diferitele anotimpuri

Deși diferența dintre periheliu și afeliu poate fi de milioane de kilometri, aceasta are un impact foarte mic asupra temperaturilor de pe Pământ. Ceea ce produce anotimpurile este înclinarea de 23,5 grade a axei Pământului, ceea ce înseamnă că Soarele strălucește la diferite latitudini în unghiuri diferite de-a lungul anului.

Înclinarea axială este cea care provoacă anotimpurile. În iulie, emisfera nordică este înclinată spre Soare, primind toată strălucirea stelei noastre vara. Între timp, emisfera sudică este înclinată departe de Soare, iar zilele sunt mai scurte și mai reci acolo, explică Live Science.

Deși afeliul se petrece la doar câteva săptămâni după solstițiul de vară, din iunie, iar periheliul aproape de solstițiul iarnă, din decembrie, evenimentele nu sunt legate. Momentul exact este cauzat de variațiile în excentricitatea orbitei Pământului, potrivit timeanddate.com, datele periheliului și afeliului decalându-se cu o zi la fiecare 58 de ani începând cu secolul al XIII-lea.

Vă recomandăm să citiți și:

Telescopul Webb a identificat primele fire ale „rețelei cosmice” din Universul timpuriu

Roverul Perseverance a doborât recordul de producție de oxigen pe Marte

O planetă „capturată” necunoscută s-ar ascunde la marginea Sistemului Solar

„Particulele-fantomă” ne arată Calea Lactee așa cum nu am mai văzut-o