Roverul Curiosity al NASA a împlinit 4.000 de zile pe Marte

După 4.000 de zile marțiene de când „a pășit” în craterul Gale, pe 5 august 2012, roverul Curiosity al NASA continuă seria de cercetări interesante. Roverul a forat recent cea de-a 39-a mostră, apoi a aruncat roca pulverizată în „burtă” pentru o analiză detaliată.

Pentru a studia dacă planeta Marte antică a avut condiții pentru a susține viața microbiană, Roverul Curiosity al NASA a urcat treptat pe baza Muntelui Sharp de 5 kilometri înălțime, ale cărui straturi s-au format în diferite perioade ale istoriei marțiene și oferă o înregistrare a modului în care clima planetei s-a schimbat în timp.

• Ce s-a întâmplat după ce oamenii de știință au declanșat mini-cutremure în laborator
• Ar putea ficatul să dețină cheia unor tratamente mai bune pentru cancer?

Cel mai recent eșantion a fost colectat de la o țintă supranumită „Sequoia” (toate obiectivele științifice actuale ale misiunii sunt numite după locații din Sierra Nevada, California). Oamenii de știință speră că eșantionul va dezvălui mai multe detalii despre cum au evoluat clima și locuibilitatea Planetei Roșii pe măsură ce această regiune s-a îmbogățit în sulfați, minerale care probabil s-au format în apă sărată care se evapora pe măsură ce Marte a început să se usuce cu miliarde de ani în urmă. În cele din urmă, apa lichidă a lui Marte a dispărut definitiv.

Ce face în prezent pe Marte roverul Curiosity al NASA?

„Tipurile de minerale de sulfat și carbonat pe care instrumentele lui Curiosity le-au identificat în ultimul an ne ajută să înțelegem cum era Marte acum foarte mult timp. Anticipăm aceste rezultate de zeci de ani, iar acum Sequoia ne va spune și mai multe”, a spus Ashwin Vasavada, cercetător în proiectului Curiosity la Jet Propulsion Laboratory al NASA din California de Sud.

Descifrarea indiciilor despre clima antică a lui Marte necesită muncă de detectiv. Într-o lucrare recentă publicată în Journal of Geophysical Research: Planets, membrii echipei au folosit date de la instrumentul Curiosity Chemistry and Mineralogy (CheMin) pentru a descoperi un mineral de sulfat de magneziu numit starkeyit, care este asociat cu climatele deosebit de uscate, cum ar fi climatul modern al lui Marte.

Echipa crede că, după ce mineralele sulfatice s-au format pentru prima dată în apă sărată care se evapora cu miliarde de ani în urmă, aceste minerale s-au transformat în starkeyit, pe măsură ce clima a continuat să se usuce până la starea actuală. Descoperiri ca aceasta perfecționează înțelegerea oamenilor de știință cu privire la modul în care a apărut Marte de astăzi.

Ce distanță a parcurs roverul până acum?

În ciuda faptului că, din 2012, a parcurs aproape 32 de kilometri printr-un mediu pedepsitor de rece, scăldat în praf și radiații, Curiosity rămâne puternic. Inginerii lucrează în prezent pentru a rezolva o problemă cu unul dintre principalii „ochi” ai roverului: camera din stânga cu distanță focală de 34 mm a instrumentului Mast Camera (Mastcam). Pe lângă faptul că instrumentul oferă imagini color ale împrejurimilor roverului, fiecare dintre cele două camere de la Mastcam îi ajută pe oamenii de știință să determine de la distanță compoziția rocilor în funcție de lungimile de undă ale luminii, sau spectre, pe care le reflectă în culori diferite.

Pentru a face acest lucru, Mastcam se bazează pe filtre dispuse pe o roată care se rotește sub obiectivul fiecărei camere. Din 19 septembrie, roata de filtru a camerei din stânga a rămas blocată între pozițiile filtrului, ale cărei efecte pot fi văzute asupra imaginilor brute (neprocesate) ale misiunii. Misiunea continuă să împingă treptat roata filtrului înapoi spre setarea sa standard, scrie Phys.org.

Dacă nu va putea să împingă filtrul înapoi până la capăt, misiunea s-ar baza pe Mastcam dreapta, cu o distanță focală de 100 mm, cu rezoluție mai mare, ca sistem primar de imagini color. Ca rezultat, modul în care echipa caută ținte științifice și rutele roverului vor fi afectate: camera din dreapta ar trebui să facă de nouă ori mai multe imagini decât cea din stânga pentru a acoperi aceeași zonă. Echipele ar avea, de asemenea, o capacitate degradată de a observa spectrele de culori detaliate ale rocilor de la distanță.

Roverul Curiosity al NASA are o listă cu lucruri de făcut în noiembrie

Alături de eforturile de a împinge filtrul înapoi, inginerii misiunii continuă să monitorizeze îndeaproape performanța sursei de energie nucleară a roverului și se așteaptă ca aceasta să furnizeze suficientă energie pentru a funcționa încă mulți ani. Ei au găsit, de asemenea, modalități de a depăși provocările cauzate de uzura sistemului de foraj al roverului și a articulațiilor brațelor robotizate.

Actualizările de software au remediat erori și au adăugat noi capabilități la rover, ușurând călătoriile lungi și reducând uzura roților care vine de la direcție (o adăugare anterioară a unui algoritm de control al tracțiunii ajută, de asemenea, la reducerea uzurii roților de la mersul peste pietre ascuțite).

Între timp, echipa se pregătește pentru o pauză de câteva săptămâni în noiembrie. Marte este pe cale să dispară în spatele Soarelui, un fenomen cunoscut sub numele de conjuncție solară. Plasma de la Soare poate interacționa cu undele radio, interferând potențial cu comenzile în acest timp. Inginerii vor lăsa pentru Roverul Curiosity al NASA o listă de lucruri de făcut în perioada 6 – 28 noiembrie, după care comunicările vor putea fi reluate în siguranță.

Vă recomandăm să citiți și:

„Fântâna tinereții” din centrul Căii Lactee naște stele acolo unde nu ar trebui să existe

Un „diavol de praf” uriaș, filmat de roverul Perseverance pe planeta Marte

O formă ciudată de gheață se topește doar la temperaturi extreme

Premieră mondială: Inteligența Artificială a descoperit o supernova fără intervenție umană