Un studiu arată că sărăcia poate accelera îmbătrânirea creierului

Sărăcia poate accelera îmbătrânirea creierului. Oamenii de știință au descoperit o legătură între veniturile reduse ale gospodăriilor și declinul mai rapid al substanței albe din creier. Deși nivelurile acestei substanțe albe scad odată cu înaintarea în vârstă, traiul în sărăcie pare să accelereze acest proces.

Concluziile se bazează pe o analiză a 751 de persoane cu vârste cuprinse între 50 și 91 de ani, efectuată de o echipă de cercetători de la Universitatea din Lausanne și Universitatea din Geneva, ambele din Elveția.

• Un nou studiu confirmă faptul că Luna se micșorează
• O eroare în măsurarea supernovelor ar putea duce la rezolvarea misterului energiei întunecate

Sărăcia poate accelera îmbătrânirea creierului. După luarea în considerare a factorilor precum vârsta, sexul și unele probleme de sănătate, studiul a constatat că cei din gospodăriile mai sărace prezentau mai multe semne de îmbătrânire a substanței albe în creier în imagistica prin rezonanță magnetică (RMN) și au obținut scoruri mai scăzute la testele cognitive decât cei din gospodăriile mai bogate.

Cercetătorii au descoperit că sărăcia poate accelera îmbătrânirea creierului

„Acest studiu își propunea să ofere o înțelegere a căilor care leagă expunerile socioeconomice, adică venitul gospodăriei, poziția ocupațională cunoscută anterior și traiectoriile socioeconomice ale vieții, cu microstructura creierului și cu performanța cognitivă în mijlocul și la sfârșitul vieții adulte”, scriu cercetătorii în studiu.

Substanța albă este destul de esențială când vine vorba de transmiterea mesajelor și a semnalelor în creier, iar cantitatea disponibilă a acesteia are un efect asupra abilității cognitive. Traiul în sărăcie, sau expunerea la un „dezavantaj socioeconomic cronic”, cum o numesc cercetătorii, a fost asociată de mult timp cu o sănătate precară și cu un declin cognitiv mai rapid.

În studiul de față, echipa a vrut să examineze mai atent care ar putea fi motivul, descoperind că numărul de fibre care se ramifică din fiecare neuron (densitatea axonilor) și extinderea învelișului protector de pe aceste fibre (mielinizarea) păreau să contribuie la o degradare mai rapidă a substanței albe, notează Science Alert.

Studiile anterioare care au explorat creierul și nivelurile socioeconomice au considerat în mare parte volumul total al creierului. Acum, că au fost identificate asocierile structurale mai fine, mecanismele posibile din spatele lor pot fi cercetate în amănunt.

Acest lucru a detectat modul în care moleculele se mișcă liber prin creier (difuzia medie), care pare să fie dependent de cantitatea de mielină și de densitatea ramificărilor neuronale, indicând că acestea sunt factori importanți de urmărit.

Ce avantaj au oamenii bogați?

Cu toate acestea, la persoanele cu venituri mai mari, acești markeri ai îmbătrânirii creierului din substanța albă nu au avut un efect atât de negativ asupra performanței cognitive.

„Persoanele din gospodăriile cu venituri mai mari au prezentat o performanță cognitivă păstrată chiar și cu o difuzie medie mai mare, o mielinizare mai mică sau cu o densitate mai mică a axonilor”, scriu cercetătorii.

Se pare că deținerea de mai mulți bani acționează ca un fel de tampon împotriva declinului cognitiv, în ciuda schimbărilor fizice observate, sugerând că există un alt mecanism în joc, dincolo de schimbările observate până acum.

Cercetarea nu s-a uitat îndeaproape la relația dintre microstructura creierului și nivelurile de venit înainte, iar acum că această asociere a fost identificată, poate fi investigată mai departe, în grupuri mai mari, mai diverse și cu disparități economice mai mari.

În acest caz, echipa nu a examinat toți factorii sociali și de mediu care ar putea afecta substanța albă, cum ar fi depresia, de exemplu. În general, însă, munca lor oferă dovezi suplimentare că un statul financiar mai bun înseamnă și o viață mai sănătoasă.

„Aceste constatări oferă o înțelegere neurobiologică detaliată a diferențelor socioeconomice în anatomia creierului și performanța cognitivă asociată”, scriu cercetătorii.

Cercetarea a fost publicată în JNeurosci.

Vă recomandăm să citiți și:

Imaginile cu mâncare generate cu Inteligența Artificială par mai gustoase decât cele reale

Un studiu arată că temele la matematică pot face mai mult rău decât bine

Dovedit științific sau publicitate falsă: Pericolul din produsele cosmetice

De ce tinerii trebuie ajutați mai mult decât bătrânii: „Îmbătrânirea poate fi amânată”