Home » Știință » „Stratul D” al Pământului: O relicvă misterioasă la 3.000 de kilometri adâncime

„Stratul D” al Pământului: O relicvă misterioasă la 3.000 de kilometri adâncime

„Stratul D” al Pământului: O relicvă misterioasă la 3.000 de kilometri adâncime
Sursa foto: Shutterstock
Publicat: 29.05.2024

În adâncul Pământului se află un loc misterios numit „stratul D”. Situată la aproximativ 3.000 de kilometri adâncime, această zonă se află chiar deasupra limitei dintre nucleul exterior topit al planetei și mantaua solidă.

Spre deosebire de o sferă perfectă, „stratul D” este surprinzător de fragmentat. Grosimea sa variază foarte mult de la un loc la altul, iar în unele regiuni chiar lipsește cu totul – la fel cum continentele se ridică deasupra oceanelor Pământului. Aceste variații intrigante au captat atenția geofizicienilor, care descriu „stratul D” ca fiind o regiune eterogenă, sau neuniformă.

Un nou studiu condus de Dr. Qingyang Hu (Centrul pentru cercetare avansată în domeniul științei și tehnologiei de înaltă presiune) și Dr. Jie Deng (Universitatea Princeton) sugerează că „stratul D” ar putea proveni din cele mai vechi timpuri ale Pământului. Teoria lor se bazează pe ipoteza impactului gigantic, care propune că un obiect de mărimea lui Marte s-a izbit de proto-Pământ, creând în urma acestuia un ocean de magmă la nivelul întregii planete. Ei cred că „stratul D” ar putea fi o compoziție unică rămasă în urma acestui impact colosal, care ar putea conține indicii despre formarea Pământului.

Dr. Jie Deng evidențiază prezența unei cantități substanțiale de apă în acest ocean magmatic global. Originea exactă a acestei ape rămâne un subiect de dezbatere, fiind propuse diverse teorii, printre care se numără formarea ei prin reacții între gazul din nebuloasă și magmă, sau livrarea directă de către comete.

Zona se află la limita dintre nucleul exterior topit al planetei și mantaua solidă

„Opinia predominantă sugerează că apa s-ar fi concentrat spre fundul oceanului de magmă pe măsură ce se răcea. În etapele finale, magma cea mai apropiată de nucleu ar fi putut conține volume de apă comparabile cu oceanele actuale ale Pământului”, a explicat Dr. Deng.

Condițiile extreme de presiune și temperatură din interiorul oceanului de magmă de jos ar fi creat un mediu chimic unic, favorizând reacții neașteptate între apă și minerale.

„Cercetarea noastră sugerează că acest ocean magmatic hidric a favorizat formarea unei faze bogate în fier, numită peroxid de fier și magneziu”, susține Dr. Qingyang Hu. Acest peroxid, cu formula (Fe,Mg) O2, are o preferință și mai mare pentru fier în comparație cu alte componente majore din mantaua inferioară. „Conform calculelor noastre, afinitatea sa pentru fier ar fi putut duce la acumularea de peroxid cu dominantă de fier în straturi cu grosimi de la câțiva, până la zeci de kilometri. Prezența acestei faze peroxidice bogate în fier ar modifica compoziția minerală a stratului D, deviind de la înțelegerea noastră actuală.”

Condiții extreme de presiune

Conform noului model, mineralele din acest strat ar fi dominate de un nou ansamblu: silicatul sărac în fier, peroxidul bogat în fier (Fe, Mg) și oxidul sărac în fier (Fe, Mg). Acest peroxid dominat de fier posedă, de asemenea, viteze seismice scăzute și o conductivitate electrică ridicată, ceea ce îl face un potențial candidat pentru a explica caracteristicile geofizice unice ale ,,stratului D”.

Aceste caracteristici includ zone cu viteze foarte scăzute și straturi cu conductanță ridicată, ambele contribuind la eterogenitatea compozițională bine cunoscută a ,,stratului D”.

„Descoperirile noastre sugerează că peroxidul bogat în fier, format din apa antică din interiorul oceanului de magmă, a jucat un rol crucial în modelarea structurilor eterogene ale stratului”, a declarat Qingyang.

Afinitatea puternică a acestui peroxid pentru fier creează un contrast puternic de densitate între aceste petice bogate în fier și mantaua înconjurătoare. În esență, acesta acționează ca un izolator, împiedicându-le să se amestece și explicând, potențial, eterogenitatea de lungă durată observată la baza mantalei inferioare, scrie EurekAlert.

Vă recomandăm să mai citiți și:

Astronomii au găsit o planetă de mărimea Pământului care ar putea susține viața

Rusia ar fi lansat o armă misterioasă pe orbita Pământului, spune Pentagonul

Ceva ciudat se întâmplă cu „magnetocoada” Pământului

Ce putem afla din cristalele antice despre apa și continentele Pământului?

Mihaela Horchidan
Mihaela Horchidan
Mihaela și-a finalizat studiile la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității din București, având experiență în presa online și radio. Curiozitatea, dorința de a afla cât mai multe și pasiunea pentru istorie, ştiinţă şi natură au condus-o către Descopera.ro citește mai mult
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
De ce unii oameni caută filme de groază, deși știu că îi vor speria?
De ce unii oameni caută filme de groază, deși știu că îi vor speria?
Au construit mesopotamienii o baterie cu aproape 2.000 de ani înaintea lui Volta? Misterul „bateriei din Bagdad”
Au construit mesopotamienii o baterie cu aproape 2.000 de ani înaintea lui Volta? Misterul „bateriei din Bagdad”
Cum a ajuns lumea să mănânce fără să coboare din mașină? Istoria neașteptată a restaurantelor drive-thru
Cum a ajuns lumea să mănânce fără să coboare din mașină? Istoria neașteptată a restaurantelor drive-thru
De ce continuăm să facem lucruri despre care știm că ne fac rău? Creierul preferă adesea recompensa de acum
De ce continuăm să facem lucruri despre care știm că ne fac rău? Creierul preferă adesea recompensa de acum
Când au început oamenii să vorbească? Ce pot spune cercetătorii despre originea limbajului
Când au început oamenii să vorbească? Ce pot spune cercetătorii despre originea limbajului
Ce miros aveau parfumurile egiptenilor acum 3.500 de ani? Cercetătorii încearcă să le recreeze
Ce miros aveau parfumurile egiptenilor acum 3.500 de ani? Cercetătorii încearcă să le recreeze
Donald Trump s-a autointitulat „cel mai bun președinte” din istoria SUA
Donald Trump s-a autointitulat „cel mai bun președinte” din istoria SUA
Surpriza dintr-o grădină de lângă Strasbourg: Ce fel de păianjen și-a făcut apariția?
Surpriza dintr-o grădină de lângă Strasbourg: Ce fel de păianjen și-a făcut apariția?
Omul care a făcut din regele Ludovic al XIV unul dintre cei mai puternici monarhi. Cum îi pedepsea pe cei care fabricau lucruri proaste
Omul care a făcut din regele Ludovic al XIV unul dintre cei mai puternici monarhi. Cum îi pedepsea pe cei care fabricau ...
De ce uneori copiii încalță pantofii părinților?
De ce uneori copiii încalță pantofii părinților?
Un îndulcitor folosit în alimente, guma de mestecat și pasta de dinți ar putea crește riscul de AVC
Un îndulcitor folosit în alimente, guma de mestecat și pasta de dinți ar putea crește riscul de AVC
Statele Unite au încheiat „cel mai mare acord petrolier din istoria lumii”, a anunțat Donald Trump
Statele Unite au încheiat „cel mai mare acord petrolier din istoria lumii”, a anunțat Donald Trump
Un vaccin deja în circulație ar putea funcționa și împotriva demenței, au descoperit cercetătorii
Un vaccin deja în circulație ar putea funcționa și împotriva demenței, au descoperit cercetătorii
Cine i-a creat pe zei? Cum a apărut ideea de ființe supranaturale
Cine i-a creat pe zei? Cum a apărut ideea de ființe supranaturale
Ce este sindromul impostorului și de ce îi afectează inclusiv pe oamenii de succes
Ce este sindromul impostorului și de ce îi afectează inclusiv pe oamenii de succes
De ce ne pasă atât de mult ce cred ceilalți despre noi? Psihologia unei nevoi pe care nu o putem opri
De ce ne pasă atât de mult ce cred ceilalți despre noi? Psihologia unei nevoi pe care nu o putem opri
Istoria șervețelului. Cum a evoluat de la bucata de pânză a romanilor la șervețelul de hârtie
Istoria șervețelului. Cum a evoluat de la bucata de pânză a romanilor la șervețelul de hârtie
Povestea oglinzii. Cum au ajuns oamenii să își vadă pentru prima dată chipul și cine a inventat oglinda modernă
Povestea oglinzii. Cum au ajuns oamenii să își vadă pentru prima dată chipul și cine a inventat oglinda modernă