Plânsul ne face bine sau rău? Iată ce spune știința!

Ai fost vreodată sfătuit să plângi pentru a te simți mai bine? Deși pare un paradox, există un adevăr în ideea că plânsul ne face bine.

Plânsul ne face bine? Pe lângă faptul că oferă o descărcare a stresului și a durerii emoționale, plânsul poate elibera hormoni care induc starea de bine.

• De ce dormitul mai mult în weekend poate fi sănătos?
• De ce oamenii care sforăie nu se trezesc din cauza propriului zgomot?

Plânsul este unic la oameni, deoarece, deși alte animale produc lacrimi pentru a-și lubrifia ochii, noi suntem singura specie care varsă lacrimi ca răspuns la stimuli emoționali. Mai mult, lacrimile noastre sunt de mai multe tipuri: lacrimi reflexe, care apar ca reacție la iritanți; lacrimi continue, care protejează ochii ca un scut; și lacrimi emoționale, cele care apar pe neașteptate la nunți sau în momente intense.

Deși lacrimile emoționale nu au o funcție protectoare, ca celelalte, ele sunt asociate cu o serie de beneficii pentru sănătate.

Plânsul ne face bine sau rău?

Conform Harvard Health Publishing, plânsul emoțional inundă corpul cu oxitocină, un hormon produs de creier (mai exact de hipotalamus). Cunoscută și sub denumirea de „hormonul iubirii”, oxitocina ajută la crearea legăturilor cu ceilalți, generează sentimente de fericire și chiar poate contribui la vindecarea inimii după un atac de cord.

Plânsul eliberează și endorfine, hormoni care funcționează ca un fel de opioide naturale ale organismului. Acestea reduc durerea emoțională și fizică, oferă o stare de euforie, cresc rezistența la stres și pot avea efecte benefice asupra sistemului cardiovascular. Astfel, plânsul ar putea acționa ca un mecanism de auto-liniștire, crescând toleranța la durere și diminuând intensitatea acesteia, în mod similar opioidelor, scrie IFL Science.

Un studiu din 2007 a măsurat ritmul cardiac și rata respirației a 60 de studente care vizionau filme triste și neutre. Datele au arătat că, deși ritmul cardiac creștea înainte de a plânge, acesta scădea rapid odată ce începea plânsul. Plânsul a dus și la o respirație mai lentă care a durat aproximativ 4 minute, sugerând că, deși plânsul este un semnal de suferință, are un rol important și în restabilirea echilibrului emoțional și fizic.

Nu îți reprima emoțiile!

„Blocarea emoțiilor” este cunoscută în termeni științifici drept „coping represiv” și are numeroase consecințe negative.

Un studiu din 2012, care a analizat 22 de cercetări cu un total de 6.775 participanți, a descoperit asocieri semnificative între copingul represiv și afecțiuni precum cancerul și bolile cardiovasculare, în special hipertensiunea. Aceste rezultate subliniază importanța evitării reprimării emoțiilor pentru a proteja atât sănătatea mintală, cât și pe cea fizică.

Vă recomandăm să citiți și:

Oamenii cu mai puține resurse sunt considerați mai puțin demni de încredere

Test de cultură generală. Ce pățești dacă înghiți guma de mestecat?

Un organ „inutil” pe care medicii îl îndepărtează adesea ar putea lupta împotriva cancerului

O nouă cercetare arată că amintirile nu există doar în creier