O nouă cercetare arată că amintirile nu există doar în creier

Este cunoscut faptul că creierul nostru și, în special, celulele creierului, stochează amintiri. Însă o echipă de cercetători a descoperit că amintirile nu stau doar în creier: și celulele din alte părți ale corpului pot îndeplini o funcție de memorie, deschizând noi căi pentru înțelegerea modului în care funcționează memoria și creând posibilități de îmbunătățire a procesului de învățare și de tratare a afecțiunilor legate de memorie.

„Învățarea și memoria sunt, în general, asociate doar cu creierul și cu celulele cerebrale, dar studiul nostru arată că și alte celule din corp pot învăța și forma amintiri”, explică Nikolay V. Kukushkin, autorul principal al studiului, de la Universitatea New York (SUA).

• Un material controversat a început să fie folosit în chirurgia plastică
• Adevărul simplu și trist: De ce cred oamenii în teoriile conspirației?

Studiul a fost publicat în jurnalul Nature Communications.

Se pare că amintirile nu stau doar în creier

Cercetarea și-a propus să înțeleagă dacă și celulele non-cerebrale ajută memoria, aplicând un principiu neurologic bine cunoscut, efectul de învățare prin intervale spațiate, care sugerează că reținem informația mai bine atunci când o studiem la intervale de timp, în loc de o sesiune intensivă unică.

În cadrul studiului, oamenii de știință au replicat procesul de învățare în timp, examinând două tipuri de celule umane non-cerebrale într-un laborator (una din țesut nervos și alta din țesut renal) și expunându-le la diverse modele de semnale chimice, la fel cum celulele creierului sunt expuse la tipare de neurotransmițători când învățăm informații noi. Ca răspuns, celulele non-cerebrale au activat o „genă a memoriei”, aceeași genă pe care o activează și celulele creierului atunci când detectează un tipar de informație și își restructurează conexiunile pentru a forma amintiri.

Pentru a monitoriza procesul de memorare și învățare, cercetătorii au modificat genetic aceste celule non-cerebrale pentru a produce o proteină luminoasă, care indica momentul activării genei memoriei.

Rezultatele au arătat că amintirile nu stau doar în creier, aceste celule putând recunoaște când impulsurile chimice, care imitau exploziile de neurotransmițători din creier, erau repetate, nu doar prelungite, la fel cum neuronii din creierul nostru pot detecta când învățăm cu pauze în loc de a acumula toată informația dintr-odată. Mai precis, atunci când impulsurile erau livrate la intervale spațiate, ele activau gena memoriei mai puternic și pentru o durată mai lungă decât în cazul în care tratamentul era aplicat o singură dată.

Cheia pentru o învățare mai bună

„Acesta este efectul intervalului spațiat în acțiune. Arată că abilitatea de a învăța prin repetiții spațiate nu este unică pentru celulele creierului, ci ar putea fi o proprietate fundamentală a tuturor celulelor”, spune Kukushkin, profesor asociat în științele vieții la NYU Liberal Studies și cercetător la Centrul de Științe Neurale al NYU.

Cercetătorii adaugă că aceste descoperiri nu doar că oferă noi metode de studiere a memoriei, ci și indică potențiale beneficii pentru sănătate.

„Această descoperire deschide noi perspective pentru înțelegerea funcționării memoriei și ar putea duce la metode de îmbunătățire a învățării și de tratare a problemelor de memorie. În același timp, sugerează că, în viitor, va trebui să tratăm corpul mai asemănător creierului; de exemplu, să luăm în considerare ce își amintește pancreasul nostru despre tiparele meselor anterioare pentru a menține niveluri sănătoase de glucoză în sânge sau ce își amintește o celulă canceroasă despre tratamentele de chimioterapie”, observă Kukushkin, citat de Eurek Alert.

Vă recomandăm să citiți și:

Cercetătorii au proiectat o bioimprimantă 3D pentru a crea țesuturi umane

Renovarea bucătăriei ar putea reduce poluarea aerului din locuințe

Dieta keto ar putea într-o bună zi să trateze tulburările autoimune

Exercițiile fizice care potolesc foamea! Ce a dezvăluit un nou studiu?