Astronomii folosesc adesea Calea Lactee ca standard pentru a studia formarea și evoluția galaxiilor, datorită poziției noastre din interiorul acesteia. Observațiile detaliate asupra populației stelare, dinamicii gazelor și a altor caracteristici oferă informații prețioase. Cu toate acestea, cercetări recente care compară Calea Lactee cu 101 galaxii similare au dezvăluit diferențe semnificative. De ce Calea Lactee este o galaxie neobișnuită?
Aceste studii fac parte din SAGA Survey (Satellites Around Galactic Analogs), un proiect destinat să înțeleagă modul în care funcționează halourile de materie întunecată din jurul galaxiilor.
Materia întunecată, care reprezintă 85% din materia din Univers, influențează formarea galaxiilor prin gravitația sa, deși nu interacționează cu lumina și rămâne invizibilă.
SAGA a descoperit 378 de galaxii satelit orbitând în jurul a 101 galaxii de masă similară cu a Căii Lactee. Numărul de sateliți per galaxie variază între 0 și 13. De exemplu, o treime dintre aceste galaxii conțin sateliți de masă comparabilă cu Marele Nor al lui Magellan (LMC) și tind să aibă mai mulți sateliți decât Calea Lactee. Din acest motiv, Calea Lactee este o galaxie neobișnuită.
Studiile au arătat că rata de formare stelară (SFR) a sateliților este încă activă în majoritatea cazurilor. Cu toate acestea, sateliții mai apropiați de galaxia gazdă au SFR redus, probabil din cauza influenței haloului de materie întunecată, care poate inhiba formarea stelelor. În Calea Lactee, doar Norii Magellanici (LMC și SMC) mai formează stele, sugerând o combinație unică de sateliți vechi, cu activitate stelară redusă, și sateliți mai noi, care au pătruns recent în haloul său.
Halourile de materie întunecată ale sateliților au un rol important în evoluția acestora. Studiile sugerează că procese precum acumularea de masă și influența gravitațională a haloului gazdă contribuie la suprimarea formării stelelor în sateliții mai apropiați, notează Science Alert.
Un al treilea studiu din cadrul SAGA a comparat datele colectate cu simulări computerizate, dezvoltând un model pentru suprimarea formării stelare în galaxii mici, cu mase mai mici sau egale cu 10⁹ mase solare. Modelul a reușit să reproducă funcția masei stelare, ratele medii de formare stelară și proporțiile de galaxii „stinse” (quenched).
Cercetările viitoare vor include sondaje spectroscopice care să exploreze: feedback-ul intern al galaxiilor mici; procesele de acumulare a gazului; și influențele specifice ale materiei întunecate asupra sateliților.
„SAGA oferă un punct de referință pentru a avansa înțelegerea Universului prin studierea detaliată a galaxiilor satelit în sisteme dincolo de Calea Lactee”, a declarat Risa Wechsler, cofondatoare a SAGA Survey.
Deși obiectivul inițial de a cataloga sateliți în jurul a 101 galaxii gazdă a fost îndeplinit, multe întrebări rămân deschise, iar cercetările vor continua să dezvăluie complexitatea evoluției galaxiilor.
Astronomii observă, în premieră, formarea și evoluția roiurilor globulare în 3D