Test de cultură generală. De ce 13 este un număr ghinionist?

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Reputația negativă a numărului 13, numită „triskaidekafobie”, are origini neclare și speculative. De ce 13 este un număr ghinionist?

De ce 13 este un număr ghinionist? Explicația istorică poate fi la fel de simplă ca asocierea întâmplătoare a acestuia cu norocosul număr 12. Joe Nickell, care investighează afirmațiile paranormale pentru Comitetul pentru Cercetări Sceptice (SUA), o organizație nonprofit ce examinează științific afirmațiile controversate și extraordinare, observă că numărul 12 simbolizează deseori „completitudinea”: numărul lunilor dintr-un an, zeii din Olimp, semnele zodiacului sau apostolii lui Isus. În contrast, 13 pare să contravină acestui sentiment de perfecțiune și armonie.

Numărul 13 este asociat cu oaspeți celebri, dar nedoriți, la cină. În mitologia nordică, zeul Loki a fost al 13-lea care a sosit la un banchet în Valhalla, unde a păcălit un alt participant să îl ucidă pe zeul Baldur. În creștinism, Iuda, apostolul care l-a trădat pe Isus, a fost al 13-lea oaspete la Cina cea de Taină.

De fapt, procesele socioculturale pot asocia ghinionul cu orice număr. Când condițiile sunt favorabile, un zvon sau o superstiție capătă propria realitate socială, propagându-se ca o legendă urbană care se amplifică precum un bulgăre pe măsură ce „coboară dealul timpului”.

De ce 13 este un număr ghinionist? Ce alte numere aduc ghinion?

În Japonia, numărul 9 este considerat ghinionist, probabil deoarece sună similar cu cuvântul japonez pentru „suferință”. În Italia, este numărul 17. În China, cifra 4 se aseamănă fonetic cu cuvântul „moarte” și este evitată mai activ decât numărul 13 în cultura occidentală, inclusiv prin plata unor taxe mai mari pentru a o elimina din numerele de telefon.

Totuși, 666, considerat norocos în China, este asociat cu răul de mulți creștini din lume, fiind legat de fiara menționată în Cartea Apocalipsei. Există chiar un termen pentru teama intensă de 666: hexakosioihexekontahexafobie. Fricile de acest tip, numite fobii specifice, pot avea diverse cauze, de la experiențe negative directe (cum ar fi frica de albine după o înțepătură) până la factori precum vârsta fragedă, o personalitate sensibilă sau influența altor persoane care manifestă fobii.

Senzația de anomalie

Reputația negativă a numărului 13 poate fi legată și de un sentiment de nefamiliaritate, denumit în literatura psihologică „senzație percepută de anomalie”. În viața de zi cu zi, 13 este mai rar întâlnit decât 12. Nu există o a 13-a lună, o riglă de 13 centimetri sau un ceas care să indice ora 13. Deși nefamiliaritatea, în sine, nu cauzează o fobie, cercetările psihologice arată că preferăm ceea ce este familiar și evităm ceea ce nu este. Acest lucru facilitează asocierea lui 13 cu atribute negative, explică Britannica.

Oamenii îi atribuie deseori semnificații întunecate numărului 13 din același motiv pentru care cred în „efectele lunii pline”. Deși s-a demonstrat că influențele lunii pline asupra sănătății mintale, ratelor criminalității sau accidentelor sunt false, oamenii tind să confirme conexiuni între evenimente fără legătură. De exemplu, un accident de mașină din timpul unei luni pline sau dintr-o zi de vineri 13 face ca incidentul să pară mai memorabil și semnificativ. Odată formate, astfel de credințe sunt greu de schimbat.

Un alt factor puternic îl reprezintă influențele sociale. Fobiile legate de un număr inofensiv, precum 13, pot deveni colective din cauza unei comunități sau a rețelelor sociale. Apariția unei superstiții într-un grup social, fie că este vorba despre teama de 13, mersul pe sub o scară, evitarea crăpăturilor în trotuar sau bătutul în lemn, se aseamănă cu răspândirea unei meme. Termenul, introdus de biologul Richard Dawkins, descrie modul în care o idee, o inovație sau o informație poate fi transmisă într-o populație, reproducându-se și evoluând în versiuni alternative.

„Mema” numărului 13 este o informație simplă asociată cu ghinionul. Rezonează cu oamenii din motivele expuse mai sus și se răspândește în cultură. Odată acceptată, această „pseudocunoaștere” le oferă credincioșilor un sentiment de control asupra relelor asociate cu ea.

Vă recomandăm să citiți și:

Test de cultură generală. De ce mierea este interzisă bebelușilor?

Descoperirea neașteptată din conservele de somon expirate de 54 de ani

Alergatul ne afectează sau nu genunchii?

Dispozitivele ar putea citi emoțiile umane fără o cameră foto