Oamenii de știință s-au înșelat! De ce este roșie planeta Marte?

De ce planeta Marte este roșie? Marte este cunoscută pentru nuanța sa roșiatică distinctivă, care o diferențiază de celelalte planete ale Sistemului Solar. Însă un nou studiu sugerează că mecanismul prin care și-a dobândit această culoare ar putea fi diferit de ceea ce se credea până acum.

De ce planeta Marte este roșie? Cercetarea arată că oxidarea fierului din rocile marțiene s-a produs în prezența apei, și nu printr-un proces uscat de oxidare a hematitului, așa cum se presupunea anterior.

• Pentru prima dată, cercetătorii ar fi detectat un obiect masiv în Centura Kuiper
• Creierul are mai multe sisteme de apărare decât am crezut, indică un studiu

„Am încercat să recreăm în laborator un praf marțian similar celui real, folosind diferite tipuri de oxizi de fier. Am descoperit că un amestec de ferrihidrit și bazalt, o rocă vulcanică, corespunde cel mai bine cu mineralele observate de sondele spațiale pe Marte”, explică Adomas Valantinas, geolog planetar la Universitatea Brown (SUA).

De ce planeta Marte este roșie?

Se știe deja că suprafața planetei Marte este bogată în fier și că oxidarea acestuia a condus la formarea prafului roșu care acoperă planeta. Însă există mai multe mecanisme prin care rocile pot rugini, iar înțelegerea corectă a acestui proces este esențială pentru reconstruirea istoriei geologice și climatice a planetei.

Nu mai există îndoieli că, în trecut, Marte a avut apă lichidă la suprafață. Datele colectate de roverele trimise pe planetă indică în mod clar că Marte a fost, la un moment dat, o planetă umedă. Cu toate acestea, analizele prafului marțian realizate de sondele spațiale nu au identificat semne clare ale prezenței apei, ceea ce a dus la concluzia că hematitul, un mineral care se formează în condiții uscate, este responsabil pentru culoarea roșiatică a planetei.

Însă Valantinas și echipa sa au demonstrat că un alt mineral, ferrihidritul, ar putea fi cheia acestui mister. Acest oxid de fier se formează rapid în prezența apei reci, iar cercetătorii suspectau de mult că ar putea fi implicat în colorarea planetei Marte. Totuși, până acum, nu existau dovezi clare care să susțină această ipoteză.

Un răspuns nou la o întrebare veche

Pentru a testa teoria, cercetătorii au analizat date provenite de la mai multe sonde orbitale, comparându-le cu compoziția unui meteorit de origine marțiană și cu măsurători efectuate de roverele trimise pe Marte de-a lungul anilor. Rezultatele au indicat că ferrihidritul este un candidat plauzibil pentru oxidarea fierului de pe Marte.

În laborator, echipa a măcinat diferite minerale oxidate de fier până la o granulație echivalentă cu cea a prafului marțian și a analizat mostrele utilizând aceleași tehnici folosite pentru studierea solului marțian. Cel mai bun rezultat a fost obținut pentru ferrihidritul cu formula Fe₅O₈H · nH₂O, ceea ce sugerează că mineralul s-a format în prezența apei, înainte ca aceasta să dispară de pe planetă, scrie Science Alert.

Această descoperire modifică semnificativ înțelegerea noastră despre trecutul planetei Marte.

„Marte rămâne Planeta Roșie, însă modul în care a devenit roșie trebuie reconsiderat. Principala concluzie este că ferrihidritul s-a format în prezența apei, ceea ce înseamnă că procesul de oxidare a fierului s-a produs mai devreme decât credeam. Mai mult, mineralul rămâne stabil în condițiile actuale de pe Marte”, spune Valantinas.

Această ipoteză trebuie însă confirmată. Cu mostre de sol marțian aflate deja sigilate și în așteptarea transportului pe Pământ, viitorul cercetărilor promite să aducă răspunsuri clare.

„Odată ce aceste mostre prețioase vor ajunge în laboratoare, vom putea măsura exact cât ferrihidrit conține praful marțian și ce implicații are acest lucru pentru înțelegerea istoriei apei și a posibilității existenței vieții pe Marte”, spune fizicianul Colin Wilson, de la Agenția Spațială Europeană (ESA).

Studiul a fost publicat în revista Nature Communications.

Vă recomandăm să citiți și:

Gaura neagră supermasivă din centrul Căii Lactee șochează din nou! Ce a observat Telescopul Webb?

De la coliziuni, la canibalism stelar: Astronomii au observat diversitatea exploziilor stelelor pitice albe

A crescut riscul de impact pentru asteroidul 2024 YR4! Care sunt șansele de coliziune cu Pământul?

Atunci când asteroizii lovesc Pământul, un material mai dur decât diamantele se formează