Glumele pot ajuta oamenii să aibă mai multă încredere în știință

Glumele pot crește încrederea în știință. Știința este adesea percepută ca fiind serioasă și aspră, dar un nou studiu sugerează că umorul poate face comunicarea științifică mai atractivă și mai demnă de încredere.

Cercetătorii de la Universitatea din Georgia (SUA), conduși de Alexandra Lynn Frank, au analizat modul în care glumele influențează percepția publicului cu privire la oamenii de știință. Aceștia au creat un personaj fictiv, dr. Jamie Devon, și au postat pe rețelele sociale desene animate pe teme de Inteligență Artificială și mașini autonome.

• Pentru prima dată, cercetătorii ar fi detectat un obiect masiv în Centura Kuiper
• Creierul are mai multe sisteme de apărare decât am crezut, indică un studiu

Un eşantion reprezentativ de peste 2.000 de persoane a fost expus la una dintre cele opt variante ale caricaturilor, fiecare ilustrând un tip diferit de umor: fără umor (grup de control); antropomorfism (obiecte sau animale cu comportament uman); satiră Horațiană (blândă); o combinație dintre antropomorfism și satiră Horațiană.

Glumele pot crește încrederea în știință. Ce tip de umor funcționează cel mai bine?

Rezultatele au arătat că glumele pot crește încrederea în știință. Mai exact, glumele bazate pe combinația dintre antropomorfism și satiră Horațiană au fost considerate cele mai amuzante. În plus, participanții care au perceput glumele ca fiind amuzante i-au perceput pe oamenii de știință ca fiind mai simpatici și mai credibili.

Această strategie nu este nouă: politicienii, entertainerii și advertiserii folosesc umorul pentru a câștiga încrederea publicului. Conceptul de „testul berii” sugerează că oamenii sunt mai predispuși să voteze pentru un candidat pe care l-ar prefera ca amic cu care să bea o bere, un exemplu de cum simpatia poate influența deciziile, explică IFL Science.

Când umorul devine un dezavantaj?

Totuși, nu orice glumă ajută la construirea încrederii. Cercetătorii au descoperit că glumele proaste sau care nu sunt percepute ca fiind amuzante pot avea un efect negativ asupra credibilității. Iar ironia agresivă sau sarcasmul excesiv pot submina încrederea în oamenii de știință.

Deși studiul nu demonstrează o relație cauzală între umor și încredere, rezultatele sugerează că o abordare excesiv de serioasă în comunicarea științifică ar putea fi contra-productivă.

Într-o eră în care cercetarea științifică este atacată, umorul poate deveni un instrument valoros pentru combaterea dezinformării.

„Prin umor, oamenii de știință pot simplifica concepte complexe, făcându-le mai ușor de înțeles. Acest lucru nu doar că îmbunătățește percepția publicului, dar poate și combate dezinformarea într-un mod prietenos”, explică Alexandra Frank.

În plus, umorul poate stârni curiozitatea, încurajând oamenii să caute mai multe informații despre subiecte științifice importante.

Studiul publicat în Journal of Science Communication sugerează că un strop de umor poate îmbunătăți percepția științei și a oamenilor de știință, cu condiția să fie utilizat cu atenție. Așa că, poate, la următoarea prezentare științifică, o glumă bine plasată ar putea fi mai eficientă decât o formulă complexă.

Vă recomandăm să citiți și:

Un studiu dezvăluie cum influențează genele renunțarea la fumat

Inginerii MIT au creat un adeziv care previne infecțiile

De ce ne frecăm pielea când ne lovim? Există de fapt un motiv foarte bun!

Un studiu a găsit neuronii implicați în empatie