Apa din întreaga lume ar putea fi purificată de niște microbi recent descoperiți

Niște microbi proaspăt descoperiți de către o echipă de cercetători din Statele Unite trăiesc la adâncimi de până la 20 de metri sub pământ și contribuie la purificarea apei subterane. Această descoperire ar putea oferi indicii valoroase pentru dezvoltarea unor metode de filtrare a poluanților din apa potabilă.

Studiul a fost coordonat de profesorul James Tiedje, director al Centrului pentru Ecologie Microbiană din cadrul Universității de Stat din Michigan (MSU). Acești microbi proaspăt descoperiți, din încrengătura microbiană CSP1-3, au fost găsiți în probe de sol prelevate din Iowa (SUA) și din China, dintr-o zonă geologică importantă numită „Zona Critică a Pământului”.

• Test de cultură. Care fasole este toxică atunci când este mâncată crudă?
• JWST a descoperit o galaxie spirală asemănătoare Căii Lactee undeva unde nu ar trebui să existe

Această Zonă Critică se întinde de la vârful copacilor până la adâncimi de peste 200 de metri în sol și are un rol esențial în susținerea vieții pe planetă, prin reglarea proceselor naturale precum formarea solului, circulația apei și a nutrienților, toate vitale pentru agricultură, calitatea apei și sănătatea ecosistemelor.

Cu toate acestea, adâncimile mari ale Zonei Critice rămân puțin explorate, iar noua descoperire deschide perspective importante pentru cercetare.

Cum au ajuns în pământ acești microbi proaspăt descoperiți?

Echipa lui Tiedje a extras ADN din probele de sol adânc și a descoperit că strămoșii acestor microbi au trăit cu milioane de ani în urmă în medii acvatice, cum ar fi izvoarele termale sau apele dulci.

De-a lungul evoluției, acești microbi au trecut printr-o transformare majoră, de la viața acvatică la solurile de suprafață, ajungând în final să se adapteze la solurile adânci, unde cercetătorii au observat că sunt încă activi din punct de vedere metabolic.

„Majoritatea oamenilor ar crede că acești microbi sunt inactivi sau existenți doar sub formă de spori. Dar una dintre descoperirile cheie ale studiului nostru a fost că aceste organisme sunt vii și cresc, chiar dacă foarte lent”, explică Tiedje.

Mai mult, spre surprinderea cercetătorilor, acești microbi nu sunt prezenți izolat, ci reprezintă o componentă dominantă a comunităților microbiene din solurile adânci, în unele cazuri depășind 50% din totalul microorganismelor, un fenomen care nu a mai fost observat în solurile de suprafață.

Rolul esențial al acestor microbi

Tiedje susține că această adaptare s-a produs deoarece mediul din adâncime este foarte diferit și sărac în nutrienți, iar organismele din grupul CSP1-3 au evoluat pentru a supraviețui în aceste condiții dificile.

Solul este cel mai mare filtru natural de apă al planetei, curățând apa prin procese fizice, chimice și biologice. Spre deosebire de solul de suprafață, care filtrează un volum mic de apă, solurile adânci rețin cantități mult mai mari de apă, oferind un mediu favorabil pentru activitatea microbilor din grupa CSP1-3, scrie Interesting Engineering.

Acești microbi se hrănesc cu carbon și azot provenite din solurile de la suprafață, contribuind astfel la finalizarea procesului de purificare a apei subterane. „Sunt ca niște lucrători de salubritate microscopici care curăță ce a scăpat de filtrul solului de la suprafață. Au un rol foarte important”, explică Tiedje.

În prezent, echipa de cercetători își propune să cultive în laborator aceste microorganisme pentru a studia mai bine particularitățile lor fiziologice care le permit să trăiască în condiții extreme. Totuși, acest lucru este extrem de dificil, deoarece reproducerea în laborator a condițiilor exacte din solurile adânci este complicată.

„Fiziologia acestor microbi, determinată de biochimia lor aparte, ar putea ascunde gene valoroase pentru alte aplicații. De exemplu, nu știm încă dacă pot descompune poluanți foarte rezistenți, dar dacă vom afla acest lucru, ar putea reprezenta o soluție pentru unele dintre cele mai mari probleme de mediu cu care se confruntă planeta”, concluzionează Tiedje.

Studiul a fost publicat în revista științifică Proceedings of the National Academy of Sciences (PNAS).

Vă recomandăm să citiți și:

În urmă cu 34 de milioane de ani, iguanele au pornit într-o călătorie de peste 8.000 de kilometri

Păsările din Galapagos devin mai agresive din cauza zgomotului cauzat de trafic

O formă de viață necunoscută a creat structuri în deșertul Namib cu peste un milion de ani în urmă

Test de cultură generală. De ce păsările nu au dinți?