Vârsta la care creierul începe să îmbătrânească mai repede

Multe aspecte ale îmbătrânirii par a fi un proces treptat. Dar, în ceea ce privește creierul, un studiu recent sugerează că există un moment în care acesta începe să îmbătrânească mult mai rapid, înainte de a se stabiliza din nou. Așadar, când este acest moment?

Potrivit autorilor studiului, începe în jurul vârstei de 44 de ani, îmbătrânirea creierului – caracterizată prin degradarea rețelelor neuronale complexe care alcătuiesc creierul nostru – accelerându-se din ce în ce mai mult până când cineva ajunge la aproximativ 67 de ani.

• Ce s-a întâmplat după ce un agent de Inteligență Artificială a halucinat și a invitat mai…
• Noul decalaj digital din familie. Copiii folosesc Inteligența Artificială zilnic, dar părinții nu știu

După acest moment, creierul continuă să îmbătrânească, dar se stabilizează în momentul în care cineva ajunge la vârsta de 90 de ani.

Cercetătorii au ajuns la această concluzie studiind datele imagisticii prin rezonanță magnetică funcțională (fMRI) a peste 19 000 de persoane.

Acest tip de RMN vizualizează activitatea creierului, ajutându-i pe cercetători să identifice exact părțile creierului care par a fi în declin și, atunci când sunt luate de mai multe ori, când sunt în declin.

Creierul începe să se confrunte cu o scădere a accesului la energie

Echipa a analizat, de asemenea, ce se întâmplă în creier la nivel molecular în timpul acestei îmbătrâniri rapide. Ei au căutat ceea ce se numește biomarkeri – indicatori măsurabili ai unui proces care are loc în organism – precum și genele care erau exprimate.

Acest lucru i-a condus la concluzia că rezistența neuronală la insulină a fost principalul factor care a determinat îmbătrânirea accelerată a creierului.

„Am identificat o fereastră critică la mijlocul vieții în care creierul începe să se confrunte cu o scădere a accesului la energie, dar înainte de a se produce daune ireversibile, în esență curba înainte de pauză”, a explicat autorul principal Lilianne R. Mujica-Parod într-o declarație.

Dar identificarea acestui factor determinant a oferit, de asemenea, lui Mujica-Parod și colegilor o țintă; analiza lor a identificat o proteină care ar putea fi protectoare împotriva acestei îmbătrâniri rapide și care funcționează pentru a transporta cetonele în creier, scrie IFLScience.

În mod normal, creierul folosește glucoza drept combustibil, dar, în caz de nevoie, poate utiliza cetonele – care sunt produse prin descompunerea grăsimilor – și o face fără insulină.

Rezultatele sunt promițătoare

„În timpul vârstei mijlocii, neuronii sunt stresați metabolic din cauza combustibilului insuficient; ei se luptă, dar sunt încă viabili”, a declarat Mujica-Parod. „Prin urmare, furnizarea unui combustibil alternativ în timpul acestei ferestre critice poate ajuta la restabilirea funcției.”

Echipa a încercat chiar acest lucru într-un studiu clinic care a implicat 101 participanți de vârste diferite, oferindu-le fie cetone, fie glucoză și efectuând scanări fMRI. La cei cu vârste cuprinse între 60 și 79 de ani, cetonele au avut o influență redusă asupra destabilizării rețelei cerebrale, deși unele beneficii, deși moderate, au fost observate la cei cu vârste cuprinse între 20 și 39 de ani.

Cu toate acestea, cele mai mari beneficii au fost observate la mijlocul vieții, în grupul „ferestrei critice” – persoanele cu vârste cuprinse între 40 și 49 de ani.

Vor fi însă necesare cercetări suplimentare cu grupuri mai mari de persoane pentru a vedea dacă acest lucru ar putea constitui o intervenție viabilă pentru întârzierea sau prevenirea îmbătrânirii creierului și a bolilor caracterizate prin declin.

Vă recomandăm să mai citiți și:

Creierul începe „să se mănânce singur” în timpul exercițiilor fizice intense

Au fost indentificate zonele din creier care ne ajută să ne amintim cuvinte

Ceva miraculos se întâmplă în creierul uman atunci când ne uităm la fotografii cu natură

Un mecanism din creier ar putea explica de ce femeile îmbătrânesc mai încet decât bărbații