Un studiu realizat de cercetătoarele Katerina Johnson și Laura Steenbergen arată că probioticele ar putea reduce sentimentele negative. Cercetătoarele au analizat, de asemenea, ce tip de persoane beneficiază cel mai mult de efectele acestor bacterii bune.
Studiul a fost publicat în revista npj Mental Health Research.
Probioticele sunt bacterii benefice care se găsesc sub formă de suplimente (tablete sau băuturi disponibile în supermarketuri), dar și în alimente precum iaurturile, brânzeturile fermentate sau varza murată. În ultimii ani, a crescut interesul față de ideea că probioticele pot influența nu doar sănătatea digestivă, ci și pe cea starea mintală.
„Legătura dintre intestin și creier le permite bacteriilor din sistemul digestiv să influențeze modul în care ne simțim și ne comportăm, prin intermediul nervului vag, al sistemului imunitar sau al hormonilor”, explică Johnson. Deși studiile pe animale au indicat efecte promițătoare ale probioticelor asupra creierului și comportamentului, rezultatele cercetărilor pe oameni au fost până acum neconcludente.
Pentru a înțelege mai bine impactul probioticelor asupra reglării emoțiilor și a stării de spirit, Johnson și Steenbergen au folosit o combinație de metode: chestionare psihologice, evaluări zilnice ale dispoziției și teste pe calculator care măsurau modul în care participanții procesau emoțiile.
Studiul a fost realizat pe tineri sănătoși care au luat zilnic un probiotic (cu bacterii precum Lactobacillus și Bifidobacterium) timp de o lună.
Acesta este primul studiu care a folosit autoevaluări zilnice ale dispoziției pentru a analiza efectele probioticelor. Rezultatele au arătat clar că probioticele ar putea reduce sentimentele negative, în comparație cu un placebo. Aceste emoții includ stări precum anxietatea, stresul, oboseala sau tendințele depresive.
„Este remarcabil că doar întrebând participanții cum se simt în fiecare zi am putut observa efectele benefice ale probioticelor asupra stării lor de spirit”, afirmă Steenbergen. În schimb, chestionarele psihologice standard nu au fost suficient de sensibile pentru a surprinde aceste schimbări.
Cercetătoarele au observat că a fost nevoie de aproximativ două săptămâni pentru ca probioticele să aibă efecte vizibile asupra dispoziției negative, un interval de timp similar cu cel necesar pentru ca antidepresivele să înceapă să acționeze. Totuși, spre deosebire de antidepresive, care pot reduce atât emoțiile negative, cât și pe cele pozitive, probioticele au diminuat doar stările negative.
Acest aspect poate reprezenta un avantaj, însă cercetătoarele subliniază că probioticele nu trebuie considerate un înlocuitor pentru tratamentele medicamentoase.
Interesate să afle cine beneficiază cel mai mult de efectele probioticelor, cercetătoarele au descoperit că anumite trăsături de personalitate, în special tendința de a evita riscurile, sunt asociate cu un efect mai puternic al probioticelor asupra dispoziției.
În plus, studiul sugerează că probioticele pot influența modul în care oamenii procesează indiciile emoționale. Participanții care au luat probiotice au avut o ușoară îmbunătățire în recunoașterea expresiilor faciale, scrie Medical Xpress.
Rămân însă multe întrebări fără răspuns despre mecanismul exact prin care acționează probioticele și despre efectele lor pe termen lung. „Poate că, în viitor, probioticele vor putea fi utilizate țintit, ca o intervenție timpurie pentru a preveni dezvoltarea unor probleme de sănătate mintală, cum ar fi depresia. Dar este nevoie de cercetări suplimentare pentru a confirma acest lucru”, adaugă Steenbergen.
Johnson și Steenbergen speră ca rezultatele lor să încurajeze și alți cercetători din domeniul sănătății mintale să includă evaluări simple, zilnice, ale stării de spirit în studiile lor. „În încercarea de a înțelege complexitatea creierului uman și a emoțiilor, nu trebuie să uităm să punem întrebările simple. Uneori, răspunsurile cele mai importante se ascund în cele mai evidente lucruri”, conchid ele.
Ceva miraculos se întâmplă în creierul uman atunci când ne uităm la fotografii cu natură
Donarea frecventă de sânge ar putea fi benefică și pentru sănătatea donatorului
Consumul de canabis ar putea influența genomul, sugerează un studiu
Inteligența umană, în cădere liberă. Ce se întâmplă cu oamenii?