Home » Știință » Oamenii de știință au aflat de ce asteroizii bogați în carbon nu lovesc Pământul

Oamenii de știință au aflat de ce asteroizii bogați în carbon nu lovesc Pământul

Publicat: 18.04.2025

Oamenii de știință au rezolvat în sfârșit unul dintre cele mai nedeslușite mistere ale spațiului, descoperind de ce asteroizii bogați în carbon — des întâlniți în Cosmos — aproape că nu ajung niciodată pe suprafața Pământului.

Descoperirea ar putea modifica semnificativ ceea ce știm despre formarea Sistemului Solar și despre modul în care elementele de bază ale vieții ar fi putut ajunge pe Pământ. De asemenea, are implicații importante pentru explorarea viitoare a asteroizilor și evaluările riscurilor de impact.

Sistemul Solar este plin de asteroizi bogați în carbon, întâlniți atât în centura principală de asteroizi, cât și mai aproape de Pământ. Oamenii de știință estimează că acești asteroizi reprezintă aproape jumătate dintre toți meteoriții care lovesc planeta noastră. Cu toate acestea, aceștia lcătuiesc doar aproximativ 4% dintre meteoriții recuperați. Acum, un nou studiu oferă o explicație convingătoare.

Conform rezultatelor, aceste roci spațiale s-ar putea dezintegra mult înainte de a ajunge în atmosferă, fiind erodate treptat de expuneri repetate la căldură intensă atunci când trec în apropierea Soarelui, scrie InterestingEngineering.

„De mult suspectăm că materialul bogat în carbon, nu supraviețuiește intrării în atmosferă,” a declarat dr. Hadrien Devillepoix, cercetător la School of Earth and Planetary Sciences din cadrul Curtin University și coautor al studiului, într‑un comunicat de presă.

Implicații pentru originea vieții

„Ceea ce arată această cercetare este că mulți dintre acești meteoroizi nici măcar nu ajung atât de departe: se destramă fiind încălziți repetat în apropierea Soarelui.”

Cercetătorii au ajuns la această concluzie studiind 7.982 de traiectorii de meteoroizi și 540 de posibile căderi de meteoriți, folosind date de la 19 rețele de observație din 39 de țări. În timpul analizei, au descoperit că asteroizii bogați în carbon sunt mult mai susceptibili de a se dezintegra în spațiu, mai ales dacă trec de mai multe ori pe lângă Soare.

Acest lucru are implicații majore pentru înțelegerea originii vieții. Deși sunt rare pe Pământ, meteoriții bogați în carbon sunt chimic importante.

„Meteoriții bogați în carbon sunt unele dintre materialele cele mai primitive din punct de vedere chimic pe care le putem studia – conțin apă, molecule organice și chiar aminoacizi,” a spus dr. Patrick Shober, cercetător la Observatorul din Paris și autor principal al studiului.

„Totuși, avem atât de puține în colecțiile noastre de meteoriți, încât riscăm să avem o imagine incompletă a ceea ce există în spațiu și a modului în care elementele de bază ale vieții au ajuns pe Pământ.”

Reconstruirea istoriei Sistemului Solar

Cercetătorii au adăugat că înțelegerea a ceea ce este filtrat este crucială pentru asamblarea istoriei Sistemului Solar și a condițiilor care au făcut, în cele din urmă, viața posibilă pe Pământ.

Studiul a mai relevat că meteoroizii rezultați din perturbări de maree — evenimente în care asteroizii se fragmentează după ce trec pe lângă planete — sunt deosebit de fragili și aproape niciodată nu ajung intacte prin atmosfera Pământului.

Studiul a fost realizat de o echipă internațională de oameni de știință de la School of Earth and Planetary Sciences, Curtin University, și de la International Center for Radio Astronomy (ICRAR), Paris. Alte instituții implicate au fost Institutul Astronomic al Academiei Române, Muzeul Național de Istorie Naturală și Universitatea Aix-Marseille.

Lucrarea a fost publicată în revista Nature Astronomy.

Vă recomandăm să mai citiți și:

Atunci când asteroizii lovesc Pământul, un material mai dur decât diamantele se formează

Telescopul Webb a găsit o populație neobișnuit de mare de asteroizi între Jupiter și Marte

Un grup de cercetători propune ca astronauții să mănânce asteroizi în drum spre Marte

Mai mulți asteroizi potențial periculoși amenință planeta Marte

Mihaela Horchidan
Mihaela Horchidan
Mihaela și-a finalizat studiile la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității din București, având experiență în presa online și radio. Curiozitatea, dorința de a afla cât mai multe și pasiunea pentru istorie, ştiinţă şi natură au condus-o către Descopera.ro citește mai mult
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Papa Leon al XIV-lea se operează. De ce anume suferă acesta?
Papa Leon al XIV-lea se operează. De ce anume suferă acesta?
Mult mai mulți oameni au ajuns în spațiu decât credeți. Ce țară i-a trimis pe cei mai mulți?
Mult mai mulți oameni au ajuns în spațiu decât credeți. Ce țară i-a trimis pe cei mai mulți?
Ce mai vrea președintele Donald Trump să redenumească, faza pe oceane
Ce mai vrea președintele Donald Trump să redenumească, faza pe oceane
Cu cât a crescut indicele global al sărăciei și câți oameni sunt afectați?
Cu cât a crescut indicele global al sărăciei și câți oameni sunt afectați?
Cea mai veche piață acoperită din Paris a fost distrusă de un incendiu
Cea mai veche piață acoperită din Paris a fost distrusă de un incendiu
Deși adolescenții consumă mai puține droguri și alcool, apar noi motive de îngrijorare pentru autorități
Deși adolescenții consumă mai puține droguri și alcool, apar noi motive de îngrijorare pentru autorități
Un obicei simplu și surprinzător ar putea să îmbunătățească relațiile de cuplu
Un obicei simplu și surprinzător ar putea să îmbunătățească relațiile de cuplu
Egiptenii antici sacrificau slujitorii faraonilor pentru a-i servi și în viața de apoi
Egiptenii antici sacrificau slujitorii faraonilor pentru a-i servi și în viața de apoi
Animalele ar fi evoluat cu 200 de milioane de ani mai devreme decât credeam, indică noi fosile
Animalele ar fi evoluat cu 200 de milioane de ani mai devreme decât credeam, indică noi fosile
Fisticul ar putea fi un aliat natural pentru un somn odihnitor, indică un nou studiu
Fisticul ar putea fi un aliat natural pentru un somn odihnitor, indică un nou studiu
Axa Pământului s-a deplasat de patru ori în ultimii 320 de milioane de ani, inclusiv în era dinozaurilor
Axa Pământului s-a deplasat de patru ori în ultimii 320 de milioane de ani, inclusiv în era dinozaurilor
Cât de repede îți îmbătrânește creierul? Bacteriile din intestin ar putea deține răspunsul
Cât de repede îți îmbătrânește creierul? Bacteriile din intestin ar putea deține răspunsul
Ecranele ne fură prietenii, somnul și sportul. Care este concluzia desprinsă din 121 de studii?
Ecranele ne fură prietenii, somnul și sportul. Care este concluzia desprinsă din 121 de studii?
Cum ar putea fi salvați coralii de temperaturile extreme
Cum ar putea fi salvați coralii de temperaturile extreme
Un experiment cu copaci început în urmă cu peste 3 decenii încă oferă informații utile
Un experiment cu copaci început în urmă cu peste 3 decenii încă oferă informații utile
O țară are atât de puțini copii încât își închide școlile. Se întâmplă în Europa
O țară are atât de puțini copii încât își închide școlile. Se întâmplă în Europa
Bolile care nu vor să dispară, în ciuda progreselor din medicină
Bolile care nu vor să dispară, în ciuda progreselor din medicină
Mecanismul prin care celulele ombilicale pot opri cancerul
Mecanismul prin care celulele ombilicale pot opri cancerul