Home » Știință » Oamenii de știință au aflat de ce asteroizii bogați în carbon nu lovesc Pământul

Oamenii de știință au aflat de ce asteroizii bogați în carbon nu lovesc Pământul

Publicat: 18.04.2025

Oamenii de știință au rezolvat în sfârșit unul dintre cele mai nedeslușite mistere ale spațiului, descoperind de ce asteroizii bogați în carbon — des întâlniți în Cosmos — aproape că nu ajung niciodată pe suprafața Pământului.

Descoperirea ar putea modifica semnificativ ceea ce știm despre formarea Sistemului Solar și despre modul în care elementele de bază ale vieții ar fi putut ajunge pe Pământ. De asemenea, are implicații importante pentru explorarea viitoare a asteroizilor și evaluările riscurilor de impact.

Sistemul Solar este plin de asteroizi bogați în carbon, întâlniți atât în centura principală de asteroizi, cât și mai aproape de Pământ. Oamenii de știință estimează că acești asteroizi reprezintă aproape jumătate dintre toți meteoriții care lovesc planeta noastră. Cu toate acestea, aceștia lcătuiesc doar aproximativ 4% dintre meteoriții recuperați. Acum, un nou studiu oferă o explicație convingătoare.

Conform rezultatelor, aceste roci spațiale s-ar putea dezintegra mult înainte de a ajunge în atmosferă, fiind erodate treptat de expuneri repetate la căldură intensă atunci când trec în apropierea Soarelui, scrie InterestingEngineering.

„De mult suspectăm că materialul bogat în carbon, nu supraviețuiește intrării în atmosferă,” a declarat dr. Hadrien Devillepoix, cercetător la School of Earth and Planetary Sciences din cadrul Curtin University și coautor al studiului, într‑un comunicat de presă.

Implicații pentru originea vieții

„Ceea ce arată această cercetare este că mulți dintre acești meteoroizi nici măcar nu ajung atât de departe: se destramă fiind încălziți repetat în apropierea Soarelui.”

Cercetătorii au ajuns la această concluzie studiind 7.982 de traiectorii de meteoroizi și 540 de posibile căderi de meteoriți, folosind date de la 19 rețele de observație din 39 de țări. În timpul analizei, au descoperit că asteroizii bogați în carbon sunt mult mai susceptibili de a se dezintegra în spațiu, mai ales dacă trec de mai multe ori pe lângă Soare.

Acest lucru are implicații majore pentru înțelegerea originii vieții. Deși sunt rare pe Pământ, meteoriții bogați în carbon sunt chimic importante.

„Meteoriții bogați în carbon sunt unele dintre materialele cele mai primitive din punct de vedere chimic pe care le putem studia – conțin apă, molecule organice și chiar aminoacizi,” a spus dr. Patrick Shober, cercetător la Observatorul din Paris și autor principal al studiului.

„Totuși, avem atât de puține în colecțiile noastre de meteoriți, încât riscăm să avem o imagine incompletă a ceea ce există în spațiu și a modului în care elementele de bază ale vieții au ajuns pe Pământ.”

Reconstruirea istoriei Sistemului Solar

Cercetătorii au adăugat că înțelegerea a ceea ce este filtrat este crucială pentru asamblarea istoriei Sistemului Solar și a condițiilor care au făcut, în cele din urmă, viața posibilă pe Pământ.

Studiul a mai relevat că meteoroizii rezultați din perturbări de maree — evenimente în care asteroizii se fragmentează după ce trec pe lângă planete — sunt deosebit de fragili și aproape niciodată nu ajung intacte prin atmosfera Pământului.

Studiul a fost realizat de o echipă internațională de oameni de știință de la School of Earth and Planetary Sciences, Curtin University, și de la International Center for Radio Astronomy (ICRAR), Paris. Alte instituții implicate au fost Institutul Astronomic al Academiei Române, Muzeul Național de Istorie Naturală și Universitatea Aix-Marseille.

Lucrarea a fost publicată în revista Nature Astronomy.

Vă recomandăm să mai citiți și:

Atunci când asteroizii lovesc Pământul, un material mai dur decât diamantele se formează

Telescopul Webb a găsit o populație neobișnuit de mare de asteroizi între Jupiter și Marte

Un grup de cercetători propune ca astronauții să mănânce asteroizi în drum spre Marte

Mai mulți asteroizi potențial periculoși amenință planeta Marte

Mihaela Horchidan
Mihaela Horchidan
Mihaela și-a finalizat studiile la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității din București, având experiență în presa online și radio. Curiozitatea, dorința de a afla cât mai multe și pasiunea pentru istorie, ştiinţă şi natură au condus-o către Descopera.ro citește mai mult
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Test de cultură generală. Ce este Inelul de Foc al Pacificului?
Test de cultură generală. Ce este Inelul de Foc al Pacificului?
Academia Atlantykron omagiază 44 de ani de la zborul în spațiu al cosmonautului Dumitru-Dorin Prunariu
Academia Atlantykron omagiază 44 de ani de la zborul în spațiu al cosmonautului Dumitru-Dorin Prunariu
S-ar fi descoperit o posibilă cauză pentru pana de curent din Spania și Portugalia
S-ar fi descoperit o posibilă cauză pentru pana de curent din Spania și Portugalia
Danemarca ar putea renunța la o interdicție veche de 40 de ani privind energia nucleară
Danemarca ar putea renunța la o interdicție veche de 40 de ani privind energia nucleară
SUA și Qatar au semnat un acord Boeing de 200 de miliarde de dolari
SUA și Qatar au semnat un acord Boeing de 200 de miliarde de dolari
Ziua în care „fecioara din Orleans” a intrat în rândul sfinţilor
Ziua în care „fecioara din Orleans” a intrat în rândul sfinţilor
O influenceriță a fost împușcată mortal în timp ce era live pe TikTok
O influenceriță a fost împușcată mortal în timp ce era live pe TikTok
Inteligența Artificială este capabilă să dezvolte spontan comunicare similară cu cea a oamenilor
Inteligența Artificială este capabilă să dezvolte spontan comunicare similară cu cea a oamenilor
Comisia Europeană a greșit atunci când a blocat accesul la mesajele Ursulei von der Leyen
Comisia Europeană a greșit atunci când a blocat accesul la mesajele Ursulei von der Leyen
Cum arată industria criptomonedelor după primele 100 de zile din al doilea mandat al lui Donald Trump?
Cum arată industria criptomonedelor după primele 100 de zile din al doilea mandat al lui Donald Trump?
Arheologii au aflat originea lamelor de obsidian folosite de azteci în timpul ritualurilor
Arheologii au aflat originea lamelor de obsidian folosite de azteci în timpul ritualurilor
O specie de insectă folosește o tactică surprinzătoare pentru a-și manipula prada
O specie de insectă folosește o tactică surprinzătoare pentru a-și manipula prada
„Conspirații cu gen. Emil Străinu” începe joi, 15 mai, de la 22:00, LIVE pe YouTube Cancan
„Conspirații cu gen. Emil Străinu” începe joi, 15 mai, de la 22:00, LIVE pe YouTube Cancan
Cum l-a protejat, fără să dorească, spionajul german pe ambasadorul francez la București în Primul Război Mondial
Cum l-a protejat, fără să dorească, spionajul german pe ambasadorul francez la București în Primul Război Mondial
Giacomo Campiotti, regizorul italian al remarcabilului film Doctor Jivago
Giacomo Campiotti, regizorul italian al remarcabilului film Doctor Jivago
Jakob Gimpel, co-fondatorul Orchestrei Simfonice Palestiniene
Jakob Gimpel, co-fondatorul Orchestrei Simfonice Palestiniene
Test de cultură generală. Care este cea mai periculoasă țară din lume?
Test de cultură generală. Care este cea mai periculoasă țară din lume?
Ce este și când a apărut teoria conspiraționistă Noua Ordine Mondială?
Ce este și când a apărut teoria conspiraționistă Noua Ordine Mondială?