Neurologii de la Harvard au descoperit că psihedelicele ar putea „reseta” creierul

Oamenii de știință de la Universitatea Harvard (SUA) propun o schimbare fundamentală în modul în care privim psihedelicele și potențialul lor terapeutic.

Folosind modele de șoareci și celule umane, echipa de neurologi a demonstrat că halucinogenele au potențialul de a remodela comunicarea dintre celulele creierului și sistemul imunitar.

• Ce se întâmplă cu creierul atunci când lucrezi în echipă?
• Locul în care trăiești influențează ce greutate ai, arată un nou studiu

„Studiul subliniază că psihedelicele pot face mai mult decât să schimbe percepția; ele pot ajuta la reducerea inflamației și la resetarea interacțiunilor creier-imunitate”, explică neuroimunologul Michael Wheeler de la Harvard și Spitalul Brigham and Women’s.

„Acest lucru ar putea schimba modul în care ne gândim la tratamentul tulburărilor inflamatorii și al unor afecțiuni precum anxietatea și depresia.”

Cercetări recente sugerează că inflamația din creier poate crește riscul tulburărilor psihice majore, iar anumite celule numite astrocite joacă un rol esențial în acest răspuns imun, scrie ScienceAlert.

Astrocitele sunt cele mai comune celule din sistemul nervos central, iar studii recente pe șoareci sugerează că atunci când aceste entități neuronale sunt activate puternic și prelungit, pot crește inflamația în creier și pot conduce la reacții de stres și anxietate.

O schimbare fundamentală în modul în care privim psihedelicele

Deși multe aspecte legate de psihedelice și impactul lor asupra sănătății umane rămân necunoscute, unele studii sugerează că halucinogenele precum LSD sunt agenți antiinflamatori puternici, care pot regla activitatea astrocitelor.

Pentru a explora mai profund această idee, Wheeler și colegii săi au lucrat cu șoareci care au fost supuși unui stres pe termen scurt timp de 7 zile și unui stres cronic timp de 18 zile.

Folosind analize genomice și teste comportamentale, echipa a descoperit că, de fapt, creierele șoarecilor expuse la episoade scurte de stres sunt în general reziliente. La șoarecii stresați timp de 7 zile, astrocitele din amigdala cerebrală – esențială pentru controlul emoțional – au fost asociate cu reacții de frică mai reduse.

Această reziliență era legată de exprimarea unui anumit receptor pe astrocite, numit EGFR (receptor pentru factorul de creștere epidermală), care pare să reducă „interferențele” dintre neuroni și celulele imune.

Multe aspecte legate de impactul lor asupra sănătății rămân necunoscute

Când un șoarece era expus unui stres cronic și copleșitor timp de 18 zile, exprimarea EGFR era redusă, ceea ce declanșa un val de răspunsuri inflamatorii și comportamente de frică. „Ce este fascinant este că substanțele psihedelice pot inversa întregul proces,” spune Wheeler.

Când el și colegii săi au administrat psilocibină sau MDMA șoarecilor cu funcție EGFR deficitară, au observat o reducere a celulelor inflamatorii din jurul creierului și o diminuare a comportamentelor de frică.

Pentru a vedea dacă același efect este posibil și la oameni, echipa a studiat celule umane. Cercetătorii de la Harvard au găsit semnale similare de stres în celulele creierului nostru și au analizat date privind expresia genelor la persoane cu tulburare depresivă majoră, constatând modificări în semnalizarea EGFR.

Sunt necesare experimente suplimentare pentru a explora modul în care psihedelicele influențează expresia EGFR și ce efect au asupra inflamației cerebrale, dar dovezile că psihedelicele pot remodela răspunsurile imune în sistemul nervos central sunt convingătoare.

Studiul a fost publicat în revista Nature.

Vă recomandăm să mai citiți și:

O nouă tehnică arată cum psihedelicele afectează neuronii în doar câteva minute

Specii de ciuperci psihedelice necunoscute științei, descoperite în Africa

Legătura dintre psihedelice și o viață sexuală mai bună

Psihedelicele îi pot ajuta pe cei care se tem de moarte, arată un studiu