Insectele au creier sau nu? Chiar și insectele foarte mici au creier, deși acesta nu are un rol la fel de dominant ca în cazul oamenilor. De fapt, o insectă poate supraviețui câteva zile fără cap, atât timp cât nu pierde o cantitate letală de hemolimfă, echivalentul sângelui la insecte, în urma decapitării.
Insectele au creier. Creierul insectei se află în cap, poziționat dorsal, adică spre partea din spate. El este alcătuit din trei perechi de lobi: protocerebrum, deutocerebrum și tritocerebrum.
Acești lobi sunt ganglioni fuzionați, adică grupuri de neuroni care procesează informațiile senzoriale. Fiecare lob coordonează activități diferite. Numărul neuronilor variază de la o specie la alta: musculița de oțet are aproximativ 100.000 de neuroni, o albină, în jur de 1 milion, în comparație cu circa 86 de miliarde în creierul uman.
Primul lob, protocerebrumul, este conectat prin nervi la ochii compuși și la oceli, organe fotosensibile care detectează lumina și mișcarea. Acesta conține corpii pedunculați (mushroom bodies), două structuri neuronale importante care ocupă o parte semnificativă din creierul insectei.
Corpii pedunculați sunt formați din trei regiuni: calice, peduncul, plus lobii alfa și beta.
Neuronii din aceste zone se numesc celule Kenyon. Calicele reprezintă zonele de intrare, unde sunt recepționați stimulii externi; pedunculul are rol de transfer, iar lobii alfa și beta constituie regiunea de ieșire a informației.
Lobul median, deutocerebrumul, inervează antenele. Prin impulsurile nervoase provenite de la acestea, insecta poate percepe mirosuri, gusturi, atingeri și informații despre mediu, precum temperatura și umiditatea.
Al treilea lob, tritocerebrumul, are funcții multiple. El se conectează la labrum, „buza” superioară mobilă a insectei, și integrează informațiile senzoriale provenite de la ceilalți doi lobi. Totodată, face legătura dintre creier și sistemul nervos stomatogastric, care funcționează separat și inervează majoritatea organelor interne, explică ThoughtCo.
Insectele sunt capabile de memorare și pot manifesta comportamente surprinzător de complexe. Există o corelație puternică între dimensiunea corpilor pedunculați și capacitatea de memorare, precum și între mărimea acestora și complexitatea comportamentală. Această performanță este legată de plasticitatea remarcabilă a celulelor Kenyon, care își pot reconstrui ușor fibrele nervoase, oferind un suport pe care se pot forma noi amintiri.
Profesorii Andrew Barron și Colin Klein, de la Universitatea Macquarie (Australia), susțin că insectele ar putea avea o formă rudimentară de conștiență, care le permite să simtă foamea sau durerea și „poate analogi foarte simpli ai furiei”. Totuși, ele nu pot experimenta emoții precum doliul sau gelozia. „Planifică, dar nu își imaginează”, afirmă Klein.
Este important de menționat că creierul controlează doar o parte din funcțiile necesare vieții insectei. Sistemul nervos stomatogastric și alți ganglioni pot coordona majoritatea funcțiilor corporale independent de creier.
De exemplu, ganglionii toracici controlează locomoția, cei abdominali coordonează reproducerea și alte funcții ale abdomenului, iar ganglionul subesofagian, situat imediat sub creier, reglează aparatul bucal, glandele salivare și mișcările gâtului.
Test de cultură generală. Cât trăiesc fluturii?
Test de cultură generală. De ce au pisicile coadă?
Insectele de pe insule, victime ale „apocalipsei insectelor”