Cafeaua afectează creierul în timpul somnului. Cofeina nu se găsește doar în cafea, ci și în ceai, ciocolată, băuturi energizante și multe sucuri carbogazoase, fiind una dintre cele mai consumate substanțe psihoactive din lume.
Un nou studiu, realizat de cercetători de la Université de Montréal (Canada), aduce o perspectivă inedită asupra felului în care cofeina modifică somnul și influențează capacitatea de refacere fizică și cognitivă a creierului în timpul nopții.
Studiul a fost publicat în revista Communications Biology.
Studiul a fost condus de Philipp Thölke, cercetător în cadrul Laboratorului de Neuroștiințe Cognitive și Computaționale (CoCo Lab), și coordonat împreună cu Karim Jerbi, profesor de psihologie și cercetător la Mila–Quebec AI Institute.
Împreună cu Julie Carrier, expertă în psihologia somnului și a îmbătrânirii, echipa a analizat modul în care cafeaua afectează creierul în timpul somnului, folosind Inteligență Artificială și electroencefalografie (EEG).
Pentru prima dată, cercetătorii au demonstrat că cofeina crește complexitatea semnalelor cerebrale în timpul somnului și sporește așa-numita „criticitate” a creierului, o stare aflată între ordine și haos, esențială pentru funcționarea optimă a creierului.
„Criticitatea este ca o orchestră perfect echilibrată: dacă e prea tăcută, nu se întâmplă nimic; dacă e prea haotică, e o cacofonie. În echilibru, creierul poate procesa informația eficient, poate învăța și lua decizii rapid”, explică Jerbi.
„Cofeina stimulează creierul și îl împinge într-o stare de alertă, ideală ziua pentru concentrare, dar problematică noaptea, pentru că poate interfera cu relaxarea și refacerea neuronală”, completează Carrier.
Cercetătorii au monitorizat activitatea cerebrală a 40 de adulți sănătoși în două nopți diferite: una în care participanții au ingerat cofeină (sub formă de capsule, cu 3 și apoi 1 oră înainte de culcare) și alta în care au primit un placebo.
Rezultatele au fost clare: cofeina a crescut complexitatea activității neuronale, în special în timpul somnului NREM, fază crucială pentru consolidarea memoriei și pentru refacerea cognitivă.
Studiul a arătat și modificări în ritmurile electrice ale creierului: undele lente (theta și alfa), asociate cu somnul profund și restaurator, au fost atenuate, în timp ce activitatea beta, tipică stării de veghe, a fost intensificată, scrie Medical Xpress.
„Chiar și în somn, creierul rămâne într-o stare mai activă și mai puțin restauratoare dacă este sub influența cofeinei”, explică Jerbi. Acest dezechilibru poate afecta eficiența cu care creierul se recuperează, cu posibile consecințe asupra memoriei și funcționării cognitive.
Interesant este că efectele cofeinei au fost mult mai pronunțate la tineri cu vârste cuprinse între 20 și 27 de ani, în comparație cu participanții de 41-58 de ani. Diferența s-ar explica printr-o densitate mai mare a receptorilor de adenozină din creierul tinerilor. Adenozina este molecula care se acumulează în creier în timpul zilei și induce senzația de oboseală.
Pe măsură ce înaintăm în vârstă, numărul acestor receptori scade, ceea ce reduce efectul stimulativ al cofeinei.
Având în vedere utilizarea masivă a cofeinei în întreaga lume ca remediu rapid pentru oboseală, cercetătorii subliniază cât de important este să înțelegem efectele sale complexe asupra activității cerebrale, în special în funcție de vârstă și de starea generală de sănătate.
Mai este nevoie de cercetări pentru a clarifica cum afectează aceste modificări funcția cognitivă și viața de zi cu zi, dar studiul deschide calea spre posibile recomandări personalizate privind consumul de cofeină.
Cartofii: Periculoși sau parte esențială a unei alimentații sănătoase?
Mașinile de spălat nu reușesc să elimine agenți patogeni importanți din textile
A fost găsit mecanismul prin care creierul evaluează experiențele sociale
Studiu: Adolescenții care dorm mai mult și merg la culcare devreme au abilități cognitive mai bune