Cel mai mare biom terestru al lumii se transformă rapid, într-un ritm atât de accelerat încât până și aspectul Pământului văzut din spațiu își va modifica subtil nuanțele.
Cel mai mare biom terestru al planetei este în mișcare. Pe fondul creșterii temperaturilor, pădurile boreale înaintează treptat spre nord, către regiunile mai reci de la cele mai înalte latitudini ale planetei. Pădurea boreală, cunoscută și sub numele de taiga, este un biom dominat de păduri întinse de conifere, formate din arbori veșnic verzi, precum pini, molizi și zade. Pe lângă vegetația abundentă, aceste ecosisteme adăpostesc o faună diversă: urși bruni, elani, zimbri, castori, dar și bufnițe, vulturi și alte păsări rare.
Biomul se întinde sub forma unei benzi late în regiunile nordice ale Americii de Nord și Eurasiei, înconjurând emisfera nordică asemenea unui brâu verde. El include părți din Alaska, Canada, Islanda, Scandinavia, Rusia și unele zone din Asia.
Cel mai mare biom terestru al planetei se deplasează spre nord. Care este motivul?
Tocmai această poziționare face ca ecosistemul să fie deosebit de vulnerabil la schimbările climatice. Se estimează că biomul pădurilor boreale se încălzește de patru ori mai rapid decât media globală, ceea ce exercită o presiune uriașă asupra faunei care trăiește aici.
Într-un studiu recent, cercetători de la terraPulse și de la NASA Goddard Spaceflight Center au monitorizat modificările pădurilor boreale folosind cea mai lungă și mai detaliată arhivă satelitară realizată până acum privind acoperirea forestieră. Datele, care acoperă perioada 1985-2020, au fost analizate cu ajutorul algoritmilor de învățare automată pentru a procesa 224.026 de imagini colectate de sateliții Landsat 4, 5, 7 și 8. Rezultatul a fost obținerea unor hărți extrem de precise ale acoperirii cu arbori din întregul biom boreal, la o rezoluție de 30 de metri.
Concluziile indică un ritm surprinzător al schimbărilor. În cei 35 de ani analizați, biomul pădurilor boreale s-a extins cu 844.000 de kilometri pătrați, adică aproximativ 12% în plus. Întreaga creștere s-a produs în nord, ceea ce înseamnă că „centura verde” s-a deplasat spre Polul Nord cu o medie de 0,29 grade latitudine, scrie IFL Science.
Veștile nu sunt tocmai bune
La prima vedere, această expansiune ar putea părea un semn pozitiv, însă realitatea este mai complexă. Deși în nord s-au înregistrat creșteri, porțiuni importante din marginile sudice au fost pierdute.
Datele sugerează, totodată, că un număr considerabil de arbori bătrâni au dispărut, fiind înlocuiți de păduri tinere. Cum arborii mici și tineri nu sunt la fel de eficienți în a „absorbi” carbonul din atmosferă, autorii subliniază că tendința recentă ar putea avea „implicații directe pentru rolul regiunii în ciclul global al carbonului”.
„Aceste schimbări nu sunt extinse doar din punct de vedere spațial, ci au și consecințe demografice: ele reflectă o proporție tot mai mare de păduri tinere, cu atribute structurale și funcționale distincte, care le transformă în agenți dinamici ai captării carbonului. Înțelegerea contribuției acestor păduri la rezervele actuale și viitoare de carbon este esențială pentru a anticipa efectele climatice nete generate de ecosistemele boreale”, au mai scris autorii.
Cercetarea a fost publicată în revista Biogeosciences.
Vă recomandăm să citiți și:
Cazul straniu al broaștelor care explodează. Ce s-a întâmplat în 2005 într-un oraș german?
Cum a reușit o insectă să invadeze Statele Unite mai repede ca niciodată?
Primatele bonobo ne arată când a evoluat imaginația
Cum supraviețuiesc șerpii fără să mănânce timp de luni întregi?