Cum ne este afectat creierul atunci când folosim excesiv telefonul mobil

Ecranul smartphone-ului este adesea primul lucru pe care îl vedem dimineața și ultimul înainte de culcare. Pentru mulți, acest dispozitiv a devenit o extensie a propriului corp. Un nou studiu arată că renunțarea la smartphone, chiar și pentru câteva zile, poate produce schimbări semnificative în chimia creierului.

Cercetătorii au recrutat un grup de tineri adulți pentru un experiment de 72 de ore, în care aceștia au fost rugați să limiteze utilizarea smartphone-ului la activități esențiale, precum munca, sarcinile zilnice și comunicarea cu familia sau partenerii de viață.

• Mitul copilului singur la părinți: De ce prejudecățile despre egoism sunt false?
• Știința explică de ce, indiferent cât ai mâncat, mai ai loc și pentru desert

Pe parcursul acestor trei zile, specialiștii au realizat teste psihologice și scanări cerebrale utilizând imagistica prin rezonanță magnetică funcțională, pentru a analiza efectele acestei restricții. Rezultatele au fost surprinzătoare: creierul participanților a înregistrat modificări semnificative în regiunile asociate recompensei și dorinței, asemănătoare celor observate la persoanele cu dependențe de substanțe sau alcool, potrivit MedicalExpress.

Smartphone-ul, între dependență și obicei nociv

Conceptul de „dependență de smartphone” este încă dezbătut de experți, deoarece termenul ar putea oferi o imagine distorsionată asupra complexității emoționale, mintale și sociale a utilizării excesive a acestui dispozitiv. Totuși, numeroase studii din domeniul neuroștiințelor evidențiază impactul negativ al utilizării excesive a smartphone-ului asupra sănătății fizice și psihice, corelându-l cu comportamente adictive.

În cadrul studiului au fost selectați 25 de tineri cu vârste cuprinse între 18 și 30 de ani, utilizatori frecvenți de smartphone. Înainte de cele 72 de ore de restricție, aceștia au fost evaluați pentru a se identifica eventuale probleme fizice, psihologice sau sociale legate de utilizarea telefonului sau a jocurilor pe calculator, excluzându-se persoanele cu afecțiuni mintale preexistente.

Pentru a măsura starea de spirit, obiceiurile și dorința de utilizare a smartphone-ului, participanții au completat două chestionare înainte de prima scanare cerebrală. Ulterior, li s-a cerut să limiteze utilizarea telefonului timp de trei zile.

Schimbări vizibile în activitatea cerebrală

După perioada de restricție, participanții au fost supuși din nou unor scanări, în timp ce li s-au prezentat imagini neutre (peisaje, bărci), smartphone-uri pornite și smartphone-uri oprite.

Rezultatele au arătat că limitarea utilizării telefonului a produs modificări în zonele creierului responsabile de eliberarea dopaminei și serotoninei – neurotransmițători esențiali în reglarea stării de spirit, emoțiilor și comportamentelor adictive.

Cercetătorii au observat că restricția în utilizarea smartphone-ului a declanșat simptome similare sevrajului asociat dependenței de substanțe sau poftei de mâncare excesive, atât la utilizatorii obișnuiți, cât și la cei care fac abuz de smartphone.

Cum ne afectează tehnologia și ce putem face?

Pe măsură ce tehnologia avansează, este esențial să înțelegem cum obiceiurile noastre digitale influențează creierul și sănătatea mintală. Studiul sugerează că stabilirea unor limite clare privind utilizarea telefonului ar putea fi benefică pentru reducerea efectelor negative asupra funcțiilor cerebrale și bunăstării emoționale.

Adoptarea unor obiceiuri digitale mai sănătoase, precum reducerea timpului petrecut pe telefon înainte de culcare, stabilirea unor intervale fără ecrane sau utilizarea conștientă a tehnologiei, ar putea fi soluții eficiente pentru a menține echilibrul între viața digitală și sănătatea mintală.

Vă mai recomandăm să citiți și:

O femeie cu senzația de arsură la picioare a descoperit că avea viermi în creier

Erupția Vezuviului a transformat creierul unui om în sticlă

Creierul percepe mai puternic durerea neașteptată, relevă un studiu

Un studiu genetic dezvăluie schimbările care au modelat evoluția creierului uman