Home » Știință » Cercetătorii au reușit să crească vase de sânge reale în organe create în laborator

Cercetătorii au reușit să crească vase de sânge reale în organe create în laborator

Publicat: 19.07.2025

Două echipe independente de cercetători au găsit o metodă revoluționară de a dezvolta vase de sânge în interiorul organelor cultivate în laborator, deschizând noi orizonturi în studiul bolilor și în testarea medicamentelor.

Crearea organelor miniaturale – organoizi – cum sunt inimile, ficatul sau plămânii în miniatură, a fost o direcție importantă în cercetarea biomedicală. Acești organoizi permit studierea bolilor și testarea medicamentelor într-un mod mult mai apropiat de realitate decât modelele tradiționale.

Însă până acum lipsea un element esențial: rețeaua vasculară. Organele reale au nevoie de un flux constant de sânge, nutrienți și oxigen pentru a funcționa corect. Fără vase de sânge, organoizii nu pot crește suficient, nu pot funcționa complet sau nu ajung la maturitate.

Acum, două studii publicate în revistele Science și Cell au prezentat o abordare inovatoare: dezvoltarea vaselor de sânge concomitent cu țesutul organului, chiar din primele etape de creștere, nu ca un adaos ulterior.

Pornind de la celule stem pluripotente – „celulele-maestre” capabile să devină aproape orice tip celular – cercetătorii au reușit să „antreneze” aceste celule să formeze simultan țesutul pulmonar și vasele de sânge.

O metodă revoluționară

O echipă de la Universitatea California a început prin a încerca să creeze separat țesutul pulmonar și vasele de sânge, folosind markeri fluorescenti pentru a le diferenția. Surprinzător, au observat că ambele tipuri de țesuturi se dezvoltau împreună din aceeași sursă, fenomen adesea considerat „contaminare”.

Echipa a dezvoltat o strategie care permite dezvoltarea simultană a țesutului pulmonar și a vaselor de sânge, replicând mai fidel dezvoltarea naturală a plămânilor. Acest model a produs mini-organe cu o diversitate celulară mai mare, o structură tridimensională îmbunătățită, o supraviețuire crescută a celulelor și o maturizare superioară comparativ cu modelele anterioare.

Când au transplantat acești organoizi pulmonari în șoareci, aceștia au evoluat formând diverse tipuri de celule și chiar saci alveolari, esențiali pentru schimbul de gaze.

Echipa a început imediat să utilizeze aceste modele pentru a studia o boală pulmonară rară și gravă a nou-născuților, displazia capilară alveolară cu desincronizare a venelor pulmonare (ACDMPV), cauzată de mutații genetice.

Strategia permite dezvoltarea simultană a țesutului pulmonar și a vaselor de sânge

În paralel, la Stanford Medicine, o altă echipă condusă de dr. Oscar Abilez a obținut rezultate remarcabile în creșterea organoizilor de inimă și ficat, dotați cu propriile rețele funcționale de vase de sânge, scrie InterestingEngineering.

Echipa lui Abilez a testat 34 de combinații diferite de factori de creștere pentru a genera toate tipurile celulare din inima umană, inclusiv rețeaua vasculară.

După două săptămâni, o rețetă numită „condiția 32” a produs organoizi colorați, indicând o abundență ridicată de cardiomiocite (celule musculare cardiace), celule endoteliale și celule musculare netede.

Microscopia 3D a arătat o structură organizată: cardiomiocitele și celulele musculare netede erau în interior, iar celulele endoteliale formau o rețea ramificată de vase de sânge asemănătoare capilarelor. Mai mult, analiza prin secvențierea ARN-ului la nivel de celulă unică a evidențiat prezența aproape tuturor celorlalte tipuri celulare specifice inimii, o descoperire neașteptată și pozitivă.

Aceste progrese în dezvoltarea organoizilor vascularizați reprezintă un salt major în înțelegerea dezvoltării umane și a bolilor, oferind platforme mult mai realiste pentru studii și potențiale terapii.

Vă recomandăm să mai citiți și:

Cercetătorii sunt cu un pas mai aproape de crearea sângelui artificial

A fost descoperit un nou tip de sânge. „Singurul caz cunoscut din lume”

Un nou test de sânge poate depista cancerul cu trei ani înainte de diagnostic

Un nou test de sânge poate detecta 12 tipuri de cancer înainte ca simptomele să apară

Mihaela Horchidan
Mihaela Horchidan
Mihaela și-a finalizat studiile la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității din București, având experiență în presa online și radio. Curiozitatea, dorința de a afla cât mai multe și pasiunea pentru istorie, ştiinţă şi natură au condus-o către Descopera.ro citește mai mult
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Lipsa de somn poate afecta memoria socială. Ce au descoperit cercetătorii despre rolul cafelei
Lipsa de somn poate afecta memoria socială. Ce au descoperit cercetătorii despre rolul cafelei
Cum afectează abandonul repetat comportamentul animalelor
Cum afectează abandonul repetat comportamentul animalelor
Cea mai veche brânză descoperită vreodată a fost cândva hrană pentru viața de apoi
Cea mai veche brânză descoperită vreodată a fost cândva hrană pentru viața de apoi
Filmele care se luptă pentru titlul de cel mai mare succes al anului 2026. Cine va câștiga războiul de la box-office?
Filmele care se luptă pentru titlul de cel mai mare succes al anului 2026. Cine va câștiga războiul de la box-office?
Cum ajung oamenii să nu mai iubească pe cineva. De ce despărțirea reală începe mult mai târziu decât credem
Cum ajung oamenii să nu mai iubească pe cineva. De ce despărțirea reală începe mult mai târziu decât credem
Ce este alexitimia? O problemă cu care se confruntă milioane de oameni
Ce este alexitimia? O problemă cu care se confruntă milioane de oameni
A fost descoperit un tip de accidentare specific bicicletelor electrice, iar fenomenul este îngrijorător
A fost descoperit un tip de accidentare specific bicicletelor electrice, iar fenomenul este îngrijorător
Test de cultură generală. Care este diferența dintre chefir și ayran?
Test de cultură generală. Care este diferența dintre chefir și ayran?
3 motive pentru care extratereștrii nu ne vizitează, conform științei
3 motive pentru care extratereștrii nu ne vizitează, conform științei
Care este țara europeană considerată cea mai primitoare cu străinii?
Care este țara europeană considerată cea mai primitoare cu străinii?
Un robot polițist, concediat pentru că nu a arestat pe nimeni și nu a dat nicio amendă timp de un an
Un robot polițist, concediat pentru că nu a arestat pe nimeni și nu a dat nicio amendă timp de un an
De ce nu este bine ca părinții să-și monitorizeze copiii adulți prin telefon?
De ce nu este bine ca părinții să-și monitorizeze copiii adulți prin telefon?
Cine este omul care ne-a arătat că Sistemul Solar este mai complex decât credeam. Unul dintre inelele lui Neptun îi poartă numele
Cine este omul care ne-a arătat că Sistemul Solar este mai complex decât credeam. Unul dintre inelele lui Neptun îi poartă ...
Pentru prima dată, rețelele sociale au devenit principala sursă de știri în lume
Pentru prima dată, rețelele sociale au devenit principala sursă de știri în lume
Tinerii din România sunt pe ultimul loc în UE la angajarea după absolvire
Tinerii din România sunt pe ultimul loc în UE la angajarea după absolvire
Un medicament experimental împiedică celulele canceroase să se ascundă de sistemul imunitar
Un medicament experimental împiedică celulele canceroase să se ascundă de sistemul imunitar
Un adolescent cu o memorie excepțională i-a uimit pe oamenii de știință
Un adolescent cu o memorie excepțională i-a uimit pe oamenii de știință
Creierul și hormonii bărbaților se schimbă înainte de nașterea copilului
Creierul și hormonii bărbaților se schimbă înainte de nașterea copilului