„Ipoteza beției”: Să fie alcoolul cel care a dus la ascensiunea civilizației umane?

Să fie alcoolul cel care a dus la ascensiunea civilizației umane? Este dificil să identifici un singur factor comun care să lege toate societățile umane și să stea la baza tuturor realizărilor noastre ca specie, însă unii oameni de știință consideră că alcoolul ar putea fi candidatul ideal.

Cunoscută sub numele de „ipoteza beției”, această teorie pornește de la ideea că alcoolul sporește coeziunea socială și stimulează creativitatea, putând astfel să fi avut un rol important în formarea coeziunii politice din culturile străvechi, contribuind la apariția societăților complexe și la ascensiunea civilizației umane.

• Cum au reușit medicii să țină în viață, timp de 48 de ore, un bărbat fără…
• Interiorul magnetic ascuns al Soarelui, cartografiat în premieră folosind date din ultimii 30 de ani

Pentru a testa această ipoteză, autorii unui nou studiu au analizat rapoarte etnografice istorice despre 186 de societăți neindustriale de pe tot globul. Căutând mențiuni despre băuturi alcoolice indigene, cercetătorii au descoperit o corelație între practicile culturale de consum de alcool și nivelul de complexitate politică.

Autorii precizează că au inclus doar informații legate de băuturi fermentate tradiționale cu un conținut redus de alcool, precum beri din cereale sau vinuri din fructe, evitând băuturile distilate, care sunt adesea asociate cu efecte sociale negative. Spre exemplu, în societățile occidentale moderne, alcoolul tare este corelat cu dezordine socială, violență domestică, scăderea performanței la locul de muncă și aproximativ 3 milioane de decese anual la nivel mondial, menționează IFL Science.

A dus alcoolul la ascensiunea civilizației umane?

În schimb, băuturile mai ușoare pot aduce beneficii care depășesc efectele negative. Potrivit cercetătorilor, „antropologii au remarcat de mult faptul că alcoolul are un rol esențial în construirea legăturilor sociale și că băutul în grup este o practică prin care identitățile personale și colective se formează și se exprimă”.

„Mai mult, se sugerează că alcoolul ar fi fost un instrument politic puternic, folosit în formarea primelor state, cum ar fi Mesopotamia, Egipt, China sau în Anzi. În aceste civilizații străvechi, consumul de alcool era adesea integrat în ritualuri religioase sau în ospețe laice, servind drept „mecanism pentru construirea alianțelor, mobilizarea forței de muncă, crearea unor obligații reciproce și exercitarea autorității politice”, continuă oamenii de știință.

Rolul alcoolului în armată

În unele cazuri, alcoolul avea chiar și un rol militar, liderii celților și germanicilor organizând banchete grandioase „alimentate de alcool”, menite să întărească loialitatea și unitatea între războinici.

Revenind la baza lor de date, autorii studiului au constatat „o relație pozitivă între prezența băuturilor alcoolice indigene și nivelurile mai ridicate de complexitate politică, măsurate prin numărul de niveluri administrative”.

„În cazul băuturilor fermentate tradiționale, nedistilate, rezultatele noastre susțin ipoteza că beneficiile sociale colective (precum cooperarea eficientă în muncă, producția de hrană și conflictele armate) pot depăși efectele negative ale intoxicației”, conchid cercetătorii.

În concluzie, aceste rezultate par să susțină ipoteza beției, sugerând că alcoolul ar fi putut contribui la dezvoltarea societăților complexe din întreaga lume. Totuși, autorii subliniază că este puțin probabil ca alcoolul să fi fost singurul factor determinant în apariția civilizației umane; alți factori, precum agricultura sau religia, au avut probabil un impact mult mai important decât… beția.

Studiul a fost publicat în revista Humanities and Social Sciences Communications.

Vă recomandăm să citiți și:

Misterul copilului cu ochi albaștri, îngropat acum 1.350 de ani alături de comori rare în Bavaria

O brățară vikingă din aur împletit a fost descoperită cu detectorul de metale

S-a aflat în sfârșit de ce statuile reginei Hatșepsut erau distruse în Egiptul Antic

Care specie umană a folosit matematică pentru prima dată?