Care specie umană a folosit matematică pentru prima dată?

Care specie umană a folosit matematică pentru prima dată? Oamenii nu sunt singurele ființe cu conștiință numerică, dar suntem unici în capacitatea de a manipula simbolic numerele.

Care specie umană a folosit matematică pentru prima dată? Explorând rădăcinile evolutive ale tendinței noastre spre aritmetică, o echipă de cercetători a descoperit dovezi solide că specii umane dispărute precum neanderthalienii și Homo erectus ar putea fi considerați primii „matematicieni” ai omenirii.

• Secretul extincției neanderthalienilor: Care ar fi fost o posibilă cauză pentru dispariția speciei?
• Nimeni nu a știut semnificația acestei pietre romane. Până acum!

De la pești care pot număra și albine care fac diferența între numere pare și impare, până la ciori capabile de abstractizare geometrică, numeroase date arată că abilitatea de a percepe cantitatea este un atribut evolutiv antic, împărtășit de mai multe ramuri ale arborelui vieții. Însă, după cum explică autorii studiului, există o diferență esențială între acest simț numeric de bază și evoluția cognitivă simbolică care a dus la apariția gândirii matematice și geometrice în rândul homininilor, o abilitate asociată cu activarea zonelor frontale și temporale mediale ale creierului, precum și a lobului parietal.

Care specie umană a folosit matematică pentru prima dată? Dovezile vin din trecutul foarte îndepărtat

Examinând dovezile arheologice, neuroanatomice și genetice disponibile, cercetătorii au încercat să identifice momentul din istoria umană în care această capacitate cognitivă unică a apărut pentru prima dată, ajungând la o concluzie surprinzătoare.

„La începutul cercetării nu mă așteptam la o asemenea concluzie, dar acum chiar cred că gândirea numerică a evoluat într-o specie anterioară, cel mai probabil în Homo erectus”, a declarat autorul principal al studiului, dr. Fabio Macciardi, pentru IFLScience.

Cele mai vechi indicii în acest sens datează de acum aproximativ 1,7 milioane de ani, când apar în fosilele arheologice unelte simetrice, bifaciale (cu două fețe), cunoscute sub numele de topoare acheuleene. Aceste unelte implicau o memorie de lucru extinsă, necesară pentru gândirea abstractă (de exemplu, rotirea mintală a unui obiect) și pentru păstrarea informației în vederea îndeplinirii unor sarcini motorii și cognitive complexe.

„Această evoluție cognitivă, culturală și tehnologică a necesitat și o dezvoltare suplimentară a lobului parietal în comparație cu homininii anteriori, probabil în paralel cu apariția unui circuit neural fronto-parietal incipient”, notează autorii studiului.

Cum au dezvoltat oamenii de Neanderthal matematica?

Deși nu știm exact cum conceptualiza Homo erectus noțiunea de număr, este clar că această specie era capabilă de modelare geometrică complexă și dispunea de structuri cerebrale moderne esențiale pentru gândirea numerică. Potrivit lui Macciardi, reconstrucțiile virtuale ale creierilor lui H. erectus indică faptul că aceștia au fost primii hominini care au dezvoltat lobi frontali și parietali asemănători cu cei ai omului modern.

La rândul lor, neanderthalienii par să fi fost capabili de gândire numerică simbolică. Dovezile arheologice provin din peșteri din Italia și Bulgaria, unde au fost descoperite artefacte vechi de 50.000-60.000 de ani gravate cu linii paralele, spațiate uniform. Potrivit autorilor, aceste obiecte ar putea fi interpretate drept „sisteme artificiale de memorie”, unelte menite să ajute la numărare și la stocarea informației numerice, funcționând ca o extensie externă a capacității cognitive.

„Avem dovezi solide privind utilizarea numerelor și a unor concepte cognitive avansate de către neanderthalieni. Cunoaștem bine secvențele genetice ale acestei specii, inclusiv genele asociate trăsăturilor cognitive, pe care le putem compara cu genomul nostru (al Homo sapiens)”, spune Macciardi.

Printre genele-cheie asociate cu abilitățile matematice se numără ROBO1, care reglează dezvoltarea embrionară a cortexului parietal și care precede apariția oamenilor moderni.

„Desigur, genele nu codifică trăsături cognitive în mod direct, dar oferă cadrul biologic necesar dezvoltării unor regiuni cerebrale specifice, care apoi permit apariția cogniției”, explică Macciardi.

Studiul a fost publicat în revista l’Anthropologie.

Vă recomandăm să citiți și:

5 fapte incredibile despre Cristofor Columb

O biserică din Marea Britanie, sigilată de ani de zile, așteaptă A Doua Venire a lui Hristos

În urmă cu 204 ani, murea Napoleon Bonaparte. Cum a ajuns din simplu caporal un lider marcant al secolului XIX

Sacrificiile religioase ar fi putut duce la domesticirea pisicilor în Egipt acum 3.000 de ani