S-a aflat în sfârșit de ce statuile reginei Hatșepsut erau distruse în Egiptul Antic

Timp de un secol, egiptologii au crezut că, după moartea puternicei faraoane Hatșepsut, nepotul și succesorul ei, Tutmes al III-lea, a pornit o vendetă împotriva ei, distrugându-i intenționat statuile pentru a o șterge din memoria colectivă. De ce statuile reginei Hatșepsut erau distruse?

Un nou studiu arată însă că lucrurile sunt mai nuanțate. De ce statuile reginei Hatșepsut erau distruse în Egiptul Antic? Deși multe dintre statuile lui Hatșepsut au fost sparte intenționat, scopul nu a fost să-i fie negată existența sau să fie pedepsită pentru că era femeie, susține un egiptolog. În schimb, statuile au fost „dezactivate ritualic”, o practică care urmărea eliminarea puterilor supranaturale atribuite acestor reprezentări regale.

• Un bazin roman monumental, ascuns timp de 2.000 de ani, a fost dezgropat lângă Roma
• Prima „hartă biblică” încă influențează modul în care percepem granițele

Studiul a fost publicat în revista Antiquity.

De ce statuile reginei Hatșepsut erau distruse? Cine a fost Hatșepsut?

Hatșepsut a domnit între aproximativ 1473 și 1458 î.Hr. Este cunoscută pentru templul ei spectaculos de la Deir el-Bahri (aproape de actualul Luxor) și pentru o expediție de succes către o regiune misterioasă numită Punt, a cărei locație exactă rămâne necunoscută. Ea a fost soția și sora vitregă a faraonului Tutmes al II-lea și ar fi trebuit să fie regenta fiului său vitreg, Tutmes al III-lea. Totuși, Hatșepsut nu s-a limitat la acest rol, ci a devenit faraon cu drepturi depline, iar Tutmes al III-lea a rămas co-regent, cu puteri limitate, potrivit Live Science.

După moartea ei, mai multe dintre statuile sale au fost descoperite sparte și îngropate la Deir el-Bahri de către arheologii anilor 1920-1930, ceea ce a fost pentru mult timp interpretat drept un act de răzbunare. Însă noua cercetare, realizată de Jun Yi Wong, doctorand în egiptologie la Universitatea din Toronto (Canada), sugerează că distrugerea a fost de fapt parte a unei practici religioase standard, așa-numita „dezactivare ritualică”.

Analizând documente de arhivă ale statuilor găsite la Deir el-Bahri, Wong a observat că acestea nu aveau fețele sfărâmate și nici inscripțiile distruse. În schimb, erau sparte la gât, talie și picioare, puncte-cheie identificate și în alte statui regale „dezactivate” în mod similar.

„Egiptenii antici considerau că statuile regale aveau puteri speciale, ba chiar că erau entități vii”, a explicat Wong. După moartea unui faraon, era ceva obișnuit să i se dezactiveze statuile pentru a elimina orice potențială influență spirituală. Astfel de depozite de statui „dezactivate” au fost descoperite în mai multe situri din Egipt și Sudan, cel mai cunoscut fiind „Cachette-ul de la Karnak”, unde au fost găsite sute de statui regale, aproape toate dezactivate ritualic.

Persecuția reginei Hatșepsut

Asta nu înseamnă că Hatșepsut a scăpat complet de persecuție. Wong recunoaște că imaginea și numele ei au fost sistematic eliminate din multe monumente din Egipt, într-o campanie orchestrată de Tutmes al III-lea. Motivele rămân incerte, dar e posibil să fi fost mai degrabă politice decât personale.

Faptul că statuile de la Deir el-Bahri au fost tratate ritualic, în timp ce în alte locuri imaginea ei a fost atacată violent, sugerează că Tutmes al III-lea a fost influențat de presiuni politice, poate din partea celor care considerau că domnia ei slăbise autoritatea regală.

„Egiptologii din trecut au presupus că Tutmes al III-lea a avut o ură profundă față de Hatșepsut, dar datele nu susțin acest scenariu. Tratamentul aplicat statuilor, spre exemplu, arată că el a acționat mai degrabă din considerente ritualice și practice decât din ranchiună personală”, a explicat Wong.

Vă recomandăm să citiți și:

O furtună solară, de 500 de ori mai puternică decât oricare alta din epoca modernă, a lovit Pământul acum 14.300 de ani

Fosila unui monstru marin, veche de 66 de milioane de ani, descoperită în Statele Unite

Mormântul unei preotese romane a zeiței Ceres, descoperit la Pompeii

Un eveniment major s-a întâmplat pe Pământ cu 2 milioane de ani mai devreme decât s-a crezut până acum