Ce te consumă zi de zi fără să îți dai seama

Viața cotidiană este plină de obiceiuri aparent neînsemnate care, treptat, ne consumă energia, timpul și echilibrul psihic.

Fie că este vorba de lipsa somnului, luarea continuă a deciziilor, multitasking-ul, perfecționismul, gândirea obsesivă, supraconsumul de social media sau amânarea, aceste comportamente au un impact real asupra stării noastre de bine. Înțelegerea lor și aplicarea unor strategii simple ne pot transforma viața.

• De ce mahmureala este mai greu de suportat odată cu vârsta?
• Cât de sănătos este un pahar de vin în fiecare zi?

Hai să le analizăm pe rând și să vedem cum putem prelua controlul!

Lipsa somnului — baza problemelor mintale și fizice

Privarea de somn nu este doar un inconvenient temporar. Lipsa unui somn odihnitor și suficient afectează atenția, memoria și capacitatea de a lua decizii corecte. Conform studiilor publicate de Harvard Medical School, somnul sub șase ore pe noapte este corelat cu deteriorări cognitive semnificative și creșterea riscului de boli mintale pe termen lung.

Pentru a ne proteja creierul și corpul, stabilirea unei rutine de somn – culcare și trezire la aceleași ore zilnic – este esențială. Totodată, evitarea ecranelor cu cel puțin o oră înainte de culcare și crearea unui mediu întunecat și răcoros în dormitor ne pot ajuta să ne odihnim cu adevărat. Dacă dificultățile persistă, consultarea unui specialist este obligatorie, pentru că sănătatea mintală este la fel de importantă precum aceea fizică.

Deciziile mărunte – consumatori nevăzuți de energie

Fiecare decizie mică, de la ce să mâncăm la cum ne organizăm ziua, consumă dintr-un „buzunar” limitat de energie mintală, fenomen cunoscut sub numele de oboseală decizională (decision fatigue), slăbindu-ne capacitatea de a lua decizii importante pe parcursul zilei.

Potrivit unui studiu al American Psychological Association, soluția este să automatizăm cât mai mult din deciziile repetitive: un meniu săptămânal fix, o garderobă simplificată sau plata facturilor la date stabilite. De asemenea, deciziile importante trebuie luate dimineața, când suntem cel mai odihniți și concentrați.

Multitasking – o capcană a vremurilor moderne

Deși ne place să credem că facem mai multe lucruri odată, cercetările publicate de APA arată că multitasking-ul ne reduce productivitatea cu până la 40%. Creierul are nevoie de aproape 20 de minute pentru a reveni la concentrarea maximă după o schimbare de sarcină, iar acest constant „salt” între activități epuizează energia mintală. Tehnica Pomodoro – sesiuni de lucru concentrate de 25 de minute, urmate de pauze scurte – ajută la menținerea focusului și a productivității. În plus, eliminarea distragerilor precum notificările și chat-urile în timpul acestor intervale face o diferență semnificativă.

Perfecționismul – dușmanul progresului

Dorind să facem totul perfect, ajungem adesea să nu facem nimic – procrastinarea, anxietatea și epuizarea sunt consecințe frecvente. Studiile indică o legătură clară între perfecționism și tulburările de sănătate mintală, cum ar fi depresia. Cheia este să învățăm să diferențiem între „bun de publicat” și „bun de revizuit”, să limităm numărul de modificări și să solicităm feedback rapid. Regula „2-2” (două revizii majore urmate de două zile pauză) este o metodă eficientă de a nu ne pierde în detalii și de a avansa constant.

Gândurile care ne țin pe loc

Ruminația, adică repetarea obsesivă a problemelor în minte, consumă energia emoțională și ne blochează găsirea de soluții. Strategii simple precum distragerea planificată (schimbarea activității 15-30 minute), ținerea unui jurnal scurt sau exercițiile de respirație diafragmatică pot reduce acest tipar. Pentru cazurile mai grave, terapiile cognitive-comportamentale (CBT) și alte metode validate, cum ar fi terapia prin expunere și răspuns (ERP) sau terapia bazată pe mindfulness, oferă rezultate remarcabile în gestionarea gândurilor obsesive și anxietății.

Social media și scroll-ul pasiv – un consumator invizibil de timp și energie

Petrecerea excesivă a timpului pe rețelele sociale crește anxietatea și sentimentul de inadecvare prin comparația constantă cu ceilalți, adolescenții fiind în mod special vulnerabili. Limitarea timpului petrecut pe ecrane la 30-60 de minute pe zi, folosirea modului „do not disturb” la ore fixe și curățarea feed-ului de conținut toxic sunt măsuri concrete recomandate și de organizații de sănătate mintală. În plus, implicarea părinților și reglementările platformelor pot crea un mediu digital mai sănătos pentru tineri.

Este important să ne amintim că nu suntem făcuți să suferim singuri. Și dacă simți că gândurile obsesive îți domină zilele sau observi simptome fizice precum insomnie sau palpitații, consultă un terapeut. Intervenția timpurie în sănătatea mintală scurtează semnificativ durata recuperării și previne epuizarea totală. A cere ajutor este primul pas spre o viață cu mai puțină luptă internă și mai multă claritate.

Surse:

https://www.health.harvard.edu/mind-and-mood/how-much-sleep-keeps-cognitive-decline-at-bay

https://www.nhs.uk/every-mind-matters/mental-wellbeing-tips/self-help-cbt-techniques/

https://www.apa.org/topics/research/multitasking

https://withbehavioralhealth.com/mental-health-harming-habits/

Vă mai recomandăm să citiți și:

Gestul simplu care ajută sănătatea inimii după menopauză

Copacii din orașe sunt adevărate „pastile de sănătate publică”, arată un studiu

Superalimentele uitate din bucătărie: sănătate fără etichete scumpe

Câți pași trebuie să facem pe zi pentru o sănătate bună?