Superalimentele uitate din bucătărie: sănătate fără etichete scumpe

Termenul „superaliment” a fost folosit pentru prima dată în anii 1960 de către comunitatea științifică pentru a desemna alimentele dense în nutrienți, cu potențial de a combate malnutriția. Începând cu anii 2000, însă, conceptul a fost transformat într-un instrument de marketing care promovează ingrediente exotice și costisitoare, precum fructele goji, spirulina, pudra de maca sau turmericul. Acestea au fost prezentate ca fiind esențiale pentru o viață sănătoasă.

„Superalimentul este un termen de marketing folosit pentru a descrie alimente bogate în nutrienți, cărora li se atribuie beneficii pentru sănătate,” explică cercetătorii italieni Giulia Santunione și Giuseppe Montevecchi, notează The Guardian.

• Test de cultură generală. Care parte a corpului uman nu are niciun scop biologic?
• După moartea lui Neil Armstrong, soția lui a găsit ce a adus de pe Lună fără…

Industria superalimentelor s-a extins rapid în ultimele două decenii, iar estimările arată că piața globală va crește de la 155,2 miliarde de dolari în 2022 la aproape 345 de miliarde până în 2033. SUA conduce în producția de kale și afine, China domină piața fructelor goji și a spirulinei, iar Peru exportă quinoa și maca.

O dietă variată, bazată pe alimente de sezon și accesibile

Cu toate acestea, acest boom comercial vine cu efecte secundare negative: monoculturile, consumul excesiv de apă, degradarea solului și condiții de muncă precare pentru fermieri. Fructele goji, de exemplu, sunt intens cultivate în China în regimuri care pun presiune pe resurse și pe oameni. Chiar și quinoa, considerată o cultură mai sustenabilă, a generat dezechilibre în fermele tradiționale andine și a crescut prețurile locale, afectând accesul comunităților la propriile resurse alimentare.

În acest context, tot mai mulți nutriționiști pledează pentru o abordare simplă și echilibrată: o dietă variată, bazată pe alimente de sezon și accesibile, poate aduce aceleași beneficii fără etichete sofisticate sau costuri ridicate. Mai jos sunt câteva exemple de superalimente „de care am uitat” și care sunt ușor de găsit în orice bucătărie.

Ovăzul, adesea ignorat în favoarea cerealelor „fancy”, este o sursă importantă de fibre, vitamine și compuși bioactivi.

„Morcovii sunt departe de a fi banali”

„Este o cereală integrală care contribuie la scăderea colesterolului și reducerea inflamației. Majoritatea oamenilor nu consumă suficiente cereale integrale, așa că ovăzul merită readus în cămară”, spune dr. Federica Amati, cercetător la Imperial College London.

Mazărea, deși considerată banală, este extrem de valoroasă nutrițional.

„Oferă proteine, fibre și carbohidrați complecși, care eliberează energie treptat,” afirmă dr. Justine Butler de la Viva! Health.

Consumul regulat este asociat cu o mai bună reglare a glicemiei, controlul greutății și scăderea tensiunii arteriale.

Morcovii, una dintre cele mai comune legume, sunt bogați în beta-caroten, un antioxidant care se transformă în vitamina A în organism, și în fibre care susțin digestia.

„Morcovii sunt departe de a fi banali. Sprijină vederea, imunitatea și sănătatea pielii,” subliniază dieteticianul Rosemary Martin.

Surse excelente de vitamina C, fier, potasiu, magneziu și fibre

Cartofii nu intră oficial în categoria „5 pe zi”, dar sunt departe de imaginea de aliment lipsit de valoare.

„Sunt surse excelente de vitamina C, fier, potasiu, magneziu și fibre, mai ales dacă păstrăm coaja,” spune Sammie Gill de la British Dietetic Association.

Interesant este că, odată răciți după fierbere, amidonul din cartofi se transformă în „amidon rezistent”, un tip de fibră benefică pentru microbiomul intestinal.

„Salata de cartofi reci este o sursă bună de amidon rezistent,” adaugă Gill.

Roșiile sunt versatile și bogate în licopen, un antioxidant puternic, eficient mai ales în formă gătită. Lycopenul este legat de reducerea riscului cardiovascular și a anumitor forme de cancer. Chiar și pasta de roșii sau sucul de roșii au efecte benefice, inclusiv în recuperarea musculară după efort.

Legumele verzi cu frunze, de la varză la rucola, ele sunt deseori eclipsate de kale. Însă toate conțin fitonutrienți, antioxidanți, fier, calciu, potasiu, vitaminele C, E și K, dar și omega-3 de origine vegetală.

Lintea, un aliment tradițional, care revine în forță în recomandările nutriționale. Este bogată în proteine, fibre și carbohidrați sănătoși, și are un rol important în prevenirea diabetului de tip 2 și a bolilor cardiovasculare. Un consum de aproximativ 3,5 porții pe săptămână reduce riscul de diabet cu până la 35%.

Murele, mai puțin mediatizate decât afinele, sunt la fel de puternice în antioxidanți. Sunt bogate în antocianine, vitamine și fibre, susțin digestia și imunitatea. În plus, în multe regiuni din Europa, murele pot fi culese gratuit în sezon. În restul anului, versiunile congelate sunt la fel de nutritive.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Câți pași trebuie să facem pe zi pentru o sănătate bună?

Forța din mâini: ce ne spune priza despre sănătatea noastră

Radiațiile UV: Ce trebuie să știm pentru a ne proteja pielea și sănătatea

De la dopamină la depresie: Efectele ascunse ale social media asupra sănătății mintale