10 fapte mai puțin cunoscute despre demență

Atunci când aud cuvântul „demență”, majoritatea oamenilor se gândesc la uitare. La cheile rătăcite, la un chip cunoscut care nu mai are nume, la o privire pierdută. Dar demența este mult mai mult decât atât. Este o boală care schimbă radical modul în care o persoană gândește, simte și interacționează cu lumea. Și, deși despre Alzheimer sau pierderea memoriei auzim mereu, există o mulțime de detalii surprinzătoare și, uneori, contraintuitive, pe care rareori le aflăm din știri.

De exemplu, știai că simplul fapt de a juca șah poate ține mintea mai tânără? Sau că vederea încețoșată, ignorată ani la rând, îți poate afecta creierul? Ori că găsirea unui scop real în viață poate fi mai eficientă decât orice pastilă sau vitamină? Demența nu se reduce la procesele biologice; ea este influențată și de emoțiile noastre, de obiceiurile zilnice și de modul în care ne construim viața. Prin urmare, iată zece fapte poate mai puțin cunoscute, dar esențiale, care pot schimba modul în care ne raportăm la această boală și chiar la propria noastră sănătate mintală.

• JWST a descoperit o galaxie spirală asemănătoare Căii Lactee undeva unde nu ar trebui să existe
• ESA intensifică cercetarea Pământului pe măsură ce viitorul agențiilor americane devine tot mai incert

1. Singurătatea prelungită nu afectează doar starea emoțională, ci crește și riscul de demență

Studiile arată că singurătatea biologică poate crește riscul de demență cu până la 31 %. Oamenii fără prietenii stabile și fără apartenență la o comunitate tind să aibă niveluri mai ridicate de stres cronic, ceea ce, pe termen lung, poate afecta nu doar sănătatea inimii, ci și funcțiile cognitive ale creierului.

2. Dieta mediteraneană poate combate riscul genetic

Chiar și cei cu gena APOE4, asociată cu un risc de Alzheimer de 12 ori mai mare, pot reduce riscul printr-un regim bogat în pește, nuci și ulei de măsline. Oamenii de știință subliniază că alimentația echilibrată nu este doar preventivă, ci și un factor care poate încetini evoluția bolii.

3. Echilibrul fizic, un semnal neașteptat

Un test simplu, de a sta într-un picior timp de 10 secunde, poate oferi indicii despre funcțiile mintale și echilibrul organismului. Pierderea echilibrului și scăderea forței musculare sunt corelate cu un risc crescut de declin cognitiv.

4. Jocurile de societate, scut pentru creier

Un studiu realizat în centre de îngrijire a arătat că jocurile precum Scrabble reduc depresia și stimulează memoria. Și nu este vorba doar de exercițiul mintal, ci și de componenta socială – râsul, conversația și spiritul de competiție întrețin sănătatea creierului.

5. Mâncând spanac poți avea un creier mai rezistent

Spanacul e un „superaliment” nu doar pentru corp, ci și pentru minte. Nutrienții săi (folat – o formă naturală a vitaminei B9, luteină, nitrați) îmbunătățesc fluxul sanguin cerebral și combat stresul oxidativ, asociat cu îmbătrânirea prematură a neuronilor.

6. Vederea slabă contribuie la declin cognitiv

Cataracta sau glaucomul nu afectează doar ochii, ci și creierul, prin reducerea stimulilor vizuali și implicit a activității neuronale. De aceea, controalele oftalmologice regulate sunt, indirect, o formă de prevenție a demenței.

7. Scopul în viață e un aliat puternic

Persoanele care au un obiectiv clar – fie că este vorba de voluntariat, grădinărit sau o pasiune artistică – prezintă cu 28 % mai puține șanse de a dezvolta demență. Creierul are nevoie de direcție și de motivație la fel cum plămânii au nevoie de aer.

8. Legătura financiară, semn subestimat al declinului

Primele semne de dificultate în administrarea banilor – cum ar fi uitarea plății facturilor sau cheltuieli iraționale – apar adesea cu ani înainte de diagnostic. Specialiștii recomandă ca rudele să privească aceste schimbări nu doar ca pe o „neatenție” nevinovată, ci ca un posibil semnal medical.

9. Tulburările de somn pot fi semne timpurii

Un somn fragmentat, visele foarte intense sau mișcările bruște în timpul somnului REM (Rapid Eye Movement – etapă a somnului caracterizată prin mișcări rapide ale ochilor, activitate cerebrală intensă și vise vii, în care creierul procesează informațiile, consolidează memoria și reglează emoțiile) sunt corelate cu riscul crescut de demență. Ritmul circadian afectat pare să accelereze degenerarea neuronală.

10. Controlul hipertensiunii salvează creierul

Un studiu masiv din China a confirmat că persoanele care își tratează tensiunea arterială nu doar că își protejează inima, dar își reduc și riscul de demență cu până la 15 %. O dovadă clară că sănătatea cardiovasculară și cea cerebrală sunt strâns legate.

În prezent, peste 55 de milioane de oameni trăiesc cu demență la nivel mondial. Numărul lor va depăși, conform estimărilor, 150 de milioane până în 2050. În spatele cifrelor se află realități dureroase: familii întregi puse la încercare, sisteme de sănătate sub presiune și o nevoie urgentă de prevenție și sprijin. Ce putem face, concret? Mesajul specialiștilor este simplu. Deși nu există rețeta perfectă, există pași mici care fac diferența. Prieteniile cultivate, mesele echilibrate, mișcarea zilnică, somnul odihnitor și controalele medicale periodice formează un scut real împotriva declinului cognitiv.

Surse:

https://www.nia.nih.gov/news/loneliness-linked-dementia-risk-large-scale-analysis

https://www.self.com/story/mediterranean-diet-dementia-alzheimers-risk

https://www.foreyes.com.au/news/how-does-vision-loss-affect-cognitive-function

Vă mai recomandăm să citiți și:

Persoanele cu demență trăiesc mai mult, arată un studiu global

Problemele de vedere ar putea fi printre primele semne că cineva va dezvolta demență

Mersul pe bicicletă este legat de un risc de demență mai scăzut

Un studiu aduce vești bune: Riscul de demență scade în rândul generațiilor mai tinere