Cercetătorii au descoperit că prevalența autismului ar putea fi legată de evoluția creierului uman. Neuroni specifici din stratul exterior al creierului au evoluat rapid, iar genele asociate autismului s-au modificat sub acțiunea selecției naturale.
Aceste schimbări ar fi încetinit dezvoltarea creierului la copii, dar ar fi amplificat limbajul și cogniția. Rezultatele sugerează că autismul face parte din compromisurile care au făcut ca oamenii să fie atât de avansați cognitiv.
Un nou studiu publicat în Molecular Biology and Evolution arată că rata relativ ridicată a tulburărilor din spectrul autist la oameni se datorează, cel mai probabil, modului în care specia umană a evoluat.
În prezent, aproximativ 1 din 31 de copii (3,2%) din SUA este diagnosticat cu autism, iar la nivel global, Organizația Mondială a Sănătății estimează că 1 din 100 de copii are autism.
Dintr-o perspectivă evolutivă, mulți oameni de știință cred că autismul și schizofrenia sunt aproape unice pentru oameni, fiind foarte rar întâlnite la primatele non-umane. Aceste tulburări implică trăsături cognitive precum producerea și înțelegerea limbajului, capacități unice sau mult mai dezvoltate la oameni.
Odată cu dezvoltarea secvențierii ARN la nivel unicelular, a devenit posibilă identificarea unor tipuri specifice de celule cerebrale.
Studiile la scară largă au arătat că, de fapt, creierul mamiferelor conține o varietate uimitoare de tipuri neuronale. În plus, cercetările genetice au descoperit modificări extinse în genom, specifice speciei Homo sapiens, care nu s-au observat la alte mamifere.
Noua analiză, bazată pe date comparate între specii, a arătat că neuronii din stratul exterior al cortexului, numiți neuroni L2/3 IT, au evoluat extrem de rapid pe linia umană față de maimuțele antropoide. În mod surprinzător, această evoluție accelerată a fost însoțită de modificări dramatice în genele asociate autismului, probabil sub presiunea selecției naturale.
Deși motivele pentru care aceste gene au adus beneficii strămoșilor noștri rămân neclare, cercetătorii speculează că multe dintre ele sunt asociate cu întârzierea dezvoltării. Astfel, ar fi putut contribui la dezvoltarea cerebrală mai lentă după naștere la oameni, comparativ cu cimpanzeii, scrie Sciencedaily.
Această „întârziere” a permis, însă, o perioadă mai lungă pentru dezvoltarea limbajului și a gândirii complexe — trăsături esențiale care au oferit un avantaj evolutiv decisiv.
„Rezultatele noastre sugerează că unele dintre aceleași schimbări genetice care fac creierul uman unic au făcut, de asemenea, ca oamenii să fie mai neurodiverși”, a declarat autorul principal, Alexander L. Starr.
Un studiu a descoperit o legătură între somnul bebelușilor și riscul de autism
Un adolescent cu autism a intrat în Cartea Recordurilor
Un posibil tratament pentru autism ar fi fost descoperit la maimuțele rhesus