Astronomii ar fi găsit primele stele ale Universului. Un grup de stele numit LAP1-B, observat la aproximativ 800 de milioane de ani după formarea Universului, ar putea fi primul sistem identificat care conține stele formate exclusiv din materia primordiala a Big Bangului, potrivit unui nou studiu.
Primele stele ale Universului ar fi, așadar, stele compuse doar din hidrogen și heliu, nu din elemente grele create de generațiile stelare ulterioare. Deși o astfel de afirmație este dificil de confirmat pentru un obiect atât de îndepărtat, autorii susțin că există trei criterii esențiale pentru a identifica un sistem de stele originale, iar LAP1-B le îndeplinește pe toate.
„Suntem praf de stele”: aproape toate stelele, inclusiv Soarele, s-au născut din rămășițele stelelor care au „trăit” și au „murit” înaintea lor, creând în acest proces elemente mai grele decât heliul. În clasificarea astronomică, Soarele este o stea de Populație I, iar strămoșii săi, care au generat fierul, carbonul și oxigenul din care suntem alcătuiți, îi aparțin Populației II. Însă nici acestea nu sunt primele; adevărata „bunică” a cosmologiei o reprezintă Populația III (Pop III), primele stele ale Universului. LAP1-B ar putea fi locul unde acestea se ascund.
Stelele Pop III s-au format din hidrogen și heliu provenite direct din Big Bang și au generat alte elemente în timpul vieții și morții lor. Lipsa elementelor grele le-a permis să atingă dimensiuni uriașe, dar și să aibă o existență scurtă, arzând combustibilul foarte repede. De aceea, ar fi extrem de improbabil să mai existe astfel de stele în prezent; pentru a le detecta, trebuie să privim înapoi în timp, către Universul tânăr.
Aceasta este una dintre principalele misiuni ale Telescopului Spațial James Webb (JWST), însă observarea acestor stele atât de îndepărtate necesită și un fenomen de lentilă gravitațională, o galaxie intermediară care să le amplifice lumina. În urmă cu doi ani, a fost anunțată descoperirea unui ansamblu de stele denumit LAP1 (prescurtare de la „Lensed and Pristine 1”), considerat apropiat de caracteristicile Populației III. Întrebarea era dacă era doar apropiat sau dacă avea într-adevăr aceste caracteristici, scrie IFL Science.
Un studiu aflat încă în proces de evaluare identifică componenta LAP1-B ca pe un grup stelar extrem de vechi și puternic amplificat gravitațional, descriindu-l drept „cea mai primitivă galaxie formatoare de stele descoperită până acum”. Cercetătorii de la Universitatea Toledo și Columbia University (ambele din SUA) afirmă că o galaxie care ar putea adăposti stele Pop III trebuie să prezinte trei semne: halouri aproape lipsite de metale și temperaturi cuprinse între 1.000 și 10.000 de grade; stele cu mase cuprinse între de 10 și de 1.000 de ori cea a Soarelui; și roiuri stelare totalizând câteva mii de mase solare. LAP1-B le corespunde tuturor acestor criterii.
Deși nu este complet lipsită de elemente grele, LAP1-B conține o cantitate foarte mică de oxigen, probabil rezultatul exploziei unei singure supernove printre zecile de stele din roi sau al pierderii de material de la câteva stele masive aflate în rotație rapidă. În acest din urmă caz, LAP1-B ar fi alcătuită în întregime din stele de primă generație.
Studiul marchează un pas important în căutarea primelor lumini ale cosmosului și este publicat în revista The Astrophysical Journal Letters.
Ce este „Marele Punct Roșu” observat de Telescopul Spațial James Webb în Universul îndepărtat?
Astronauții chinezi au mâncat prima friptură făcută în spațiu
Ce fenomen a întârziat oxigenarea Pământului cu un miliard de ani?
Telescopul Webb a surprins cea mai clară imagine de până acum cu nașterea galaxiilor