O frază simplă, dar cu o rezonanță puternică, domină discursul contemporan: „atragi ceea ce ești”. De la guru ai dezvoltării personale la influenceri online de toate vârstele, ideea promite o cheie universală spre control, succes și împlinire, o promisiunea seducătoare, dar oare una justă?
Ce implică, de fapt, această „atracție” personală și cum se aliniază ea cu realitățile brutale ale vieții, precum suferința bolii, povara sărăciei sau tragedia războiului?
Din punct de vedere psihologic, „atragi ceea ce ești” are un sâmbure de adevăr, însă într-o manieră mult mai nuanțată decât sugerează adesea interpretările populare. Pentru că nu este vorba de vreo forță magică, ci de modul în care gândurile, emoțiile și comportamentele noastre interacționează cu lumea.
Dacă ai convingerea că ești o persoană norocoasă și deschisă la oportunități, ești mai predispus să le observi și să acționezi în consecință. Invers, o persoană care se consideră ghinionistă sau incapabilă ar putea, inconștient, să rateze ori chiar să saboteze șansele care i se ivesc. Psihologul Robert K. Merton a popularizat conceptul de „profeție autoîmplinită”, unde o credință falsă, dacă este adoptată, poate provoca împlinirea ei.
Cercetările au emis și ideea conform căreia creierul nostru este programat să caute confirmări pentru ceea ce deja crede. Dacă noi credem că atragem negativitate, vom observa și reține mai ușor evenimentele negative, ignorându-le pe cele pozitive. Acest „biais de confirmare” ne poate distorsiona percepția realității. De asemenea, starea noastră interioară se reflectă în atitudine și comportament. O persoană optimistă și proactivă va aborda provocările cu mai multă energie, va stabili conexiuni mai ușor și va inspira încredere. Aceste acțiuni pot, într-adevăr, deschide uși și crea oportunități.
Concepte precum „Legea Atracției” susțin că universul răspunde vibrațiilor noastre energetice, atrăgând experiențe care rezonează cu starea noastră interioară. Din această perspectivă, gândurile pozitive ar atrage rezultate pozitive, iar cele negative, rezultate negative.
Este important de subliniat că, în abordările spirituale autentice, acest lucru nu implică niciodată blamarea victimelor. Nu se sugerează că o persoană bolnavă „a atras” boala sau că o comunitate afectată de război „a atras” conflictul. Această interpretare ar fi o distorsionare a principiului și ar ignora complexitatea factorilor externi (genetici, sociali, politici, economici) care influențează profund viața umană.
Afirmația „atragi ceea ce ești” devine toxică atunci când este aplicată simplist și fără discernământ. Prin urmare, a susține că o persoană grav bolnavă „a atras” boala este o formă crudă de victim-blaming (învinovățirea victimei). Bolile au cauze biologice, genetice, de mediu și stil de viață, nu sunt o pedeapsă cosmică pentru o „vibrație” greșită. La fel cum nici populațiile din țările subdezvoltate nu „atrag” sărăcia. Aceasta este rezultatul unor structuri economice, istorice și politice complexe, al exploatării, conflictelor și lipsei de resurse. Și nici oamenii afectați de război nu „atrag” conflictele. Pentru că războaiele sunt rezultatul unor decizii politice, al unor interese geopolitice și lupte pentru putere, nu al „vibrației” individuale a victimelor. Toate aceste tragedii sunt realități complexe, multifactoriale, care necesită empatie, sprijin și soluții sistemice, nu judecăți simpliste. O persoană care crede în propria reziliență și depune eforturi consistente poate obține rezultate mai bune în carieră, chiar și în condiții dificile.
Pe de altă parte, un om sărac care muncește din greu – dar rămâne blocat în sărăcie din cauza structurilor economice inechitabile – demonstrează că nu totul depinde de „vibrație”.
Prin urmare, „atragi ceea ce ești” poate fi un memento puternic al influenței pe care o avem asupra propriei vieți prin atitudine, muncă și perseverență. O mentalitate pozitivă, reziliența și proactivitatea pot deschide, într-adevăr, noi orizonturi și pot ajuta la depășirea obstacolelor.
Însă, este esențial să înțelegem că această idee nu anulează existența nedreptăților, a bolilor sau a suferinței neprovocate. Nu suntem responsabili pentru tot ce ni se întâmplă, și nici nu putem controla fiecare aspect al vieții. Adevărata putere constă în a ne asuma responsabilitatea pentru ceea ce putem controla – reacțiile, eforturile și atitudinea – și în a oferi empatie și sprijin necondiționat celor care se confruntă cu greutăți aflate dincolo de controlul lor.
Iată ce poți face pentru a aplica această idee într-un mod realist și empatic:
Focalizează-te pe ce poți controla și cultivă o mentalitate deschisă, rezilientă și proactivă. Ai mai multe șanse să observi și să capitalizezi oportunitățile dacă ești prezent și pregătit să acționezi. Fii conștient de propriile tale prejudecăți. Dacă crezi că „totul merge rău”, creierul tău va căuta dovezi care să confirme asta. Încearcă să pui în balanță și experiențele pozitive, chiar dacă sunt mici. Respinge vina toxică. Nu te pedepsi cu reproșuri pentru acțiuni care depășesc controlul tău (boli, crize economice, comportamentul altora). În schimb, concentrează-te pe cum poți răspunde în mod constructiv. Exersează compasiunea. Atât pentru tine, cât și pentru alții. Suferința nu este întotdeauna o „lecție” sau un semn cosmic. Uneori, este pur și simplu o realitate dură care cere solidaritate, nu judecată.
Înțelept este să credem că nu putem atrage orice ne dorim, dar să înțelegem că avem puterea de a alege cum să interpretăm, să reacționăm și să construim chiar și în circumstanțe imprevizibile.
Surse:
https://www.simplypsychology.org/self-fulfilling-prophecy.html
https://medium.com/know-thyself-heal-thyself/you-dont-always-attract-what-you-are-a7eb49c04aa3
Adevăr sau minciună: Ce spune un specialist despre scufundările în apă rece?
Soldați sovietici, transformați de extratereștri în stâlpi de piatră. Adevăr sau ficțiune?
O comedie adevărată: Cum a fost luat Palatul Regal cu „asalt” de Opoziția Unită
Orfeu a existat cu adevărat? Secretul celui mai mare falsificator al Antichității