Neurotehnologia avansează rapid, însă „visurile prea futuriste” ale marilor investitori riscă să afecteze realitatea

Anul acesta a adus progrese remarcabile în neurotehnologie: implanturi cerebrale capabile să decodeze vorbirea interioară a pacienților paralizați, dispozitive oculare care redau vederea celor care au pierdut-o și cercetări promițătoare în tratarea bolilor neurologice. Totuși, în spatele acestor realizări științifice se află o problemă tot mai discutată: influența disproporționată a mogulilor tech, precum Elon Musk sau Sam Altman, al căror interes pentru „fuziunea cu AI” sau „uploadarea creierului” alimentează așteptări nerealiste.

Specialiști în neuroetică și neurobiologie atrag atenția că discursurile „science fiction” promovate de investitori celebri creează confuzie publică. Marcello Ienca, profesor la Universitatea Tehnică din München, afirmă că astfel de narative distorsionează dezbaterea reală despre neurotehnologie.

• Cum au ajuns mai multe roci albe bizare pe planeta Marte?
• Cercetătorii din Hong Kong au descoperit de ce exercițiile fizice ajută oasele să rămână puternice

La fel, Michael Hendricks de la Universitatea McGill critică fascinația unor oameni foarte bogați pentru idei transhumaniste, care nu reflectă stadiul științei actuale, potrivit The Guardian.

O „fuziune” între oameni și mașinării

Neuralink, compania lui Musk, dezvoltă tehnologii reale, utile în neurologie, însă afirmațiile fondatorului despre telepatie, transferul memoriei într-un robot sau existența digitală sunt considerate fanteziste. Sam Altman, cofondator OpenAI, investește de asemenea în neurotech și a susținut ideea unei „fuziuni” între oameni și mașinării, uneori prin implanturi cerebrale, alteori prin inginerie genetică.

Experții subliniază că astfel de tehnologii sunt, în cel mai bun caz, îndepărtate și, cel mai probabil, imposibile cu cunoașterea actuală.

„Sistemele biologice nu funcționează ca niște computere”, spune Hendricks.

Dincolo de narativul public, neurotehnologia reală progresează în trei direcții. Una dintre aceste se referă la dispozitive medicale, adică implanturi care decodează vorbirea, cipuri care ajută persoanele cu leziuni ale coloanei să controleze computere sau membre robotice, tehnologii care redau vederea. Acestea sunt promițătoare, dar puternic reglementate și departe de a ajunge la nivelul descris în presă. Altă direcție este cea a produselor de tip wearables pentru consumatori, cum ar fi căști EEG, dispozitive de monitorizare neurală sau gadgeturi precum Apple VisionPro care urmăresc mișcările ochilor. Totuși, multe dintre aceste tehnologii sunt încă imprecise și puțin dovedite științific.

În ultimă instanță, avem proiecte science fiction: companii precum Nectome, care promite „conservarea creierului pentru uploadare”, sau Kernel, care vrea să conecteze mintea la calculatoare. Aici apar și riscuri: supraveghere, discriminare și scenarii de ficțiune mai degrabă decât realitate.

Ce este realism și ce este ficțiune?

Unii specialiști avertizează că fixarea pe scenarii SF ar putea genera legi prea stricte, bazate pe frică, ce ar bloca de fapt inovația medicală. Avocați specializați în intimitate mentală se tem de reglementări pripite care ar afecta pacienții ce ar putea beneficia de aceste tehnologii.

Implanturile invazive pentru oameni sănătoși sunt improbabile, iar ideea transferului conștiinței într-un computer rămâne, după cum spun cercetătorii, o iluzie alimentată de gândirea excesiv „informatică”. Hendricks rezumă: dacă uploadarea creierului ar fi reală, ar trebui să acceptăm că „noi” am continua să trăim într-o cutie metalică, un scenariu pe care nimeni nu l-ar lua în serios.

Vă mai recomandăm să citiți și:

O tehnologie alimentată de Soare ucide bacteriile și oferă apă potabilă sigură

Cum vrea China să atragă specialiștii în tehnologie din alte țări?

Oamenii iartă tehnologia la fel cum îi iartă pe alți oameni, arată un studiu

NASA respinge teoriile că obiectul interstelar 3I/Atlas ar fi „un artefact tehnologic”