O nouă investigație oferă o perspectivă nouă asupra modului în care galaxiile precum Calea Lactee se formează, evoluează în timp și dezvoltă tipare chimice neașteptate în stelele lor.
Studiul, publicat în Monthly Notices of the Royal Astronomical Society, examinează originea unui mister de lungă durată în Calea Lactee: două grupuri de stele clar definite, cu semnături chimice diferite, o caracteristică cunoscută sub numele de „bimodalitate chimică”.
Atunci când cercetătorii privesc stelele situate în apropierea Soarelui, ei identifică în mod constant două categorii majore bazate pe cantitățile relative de fier (Fe) și magneziu (Mg) pe care le conțin.
Aceste categorii creează două „secvențe” separate pe graficele chimice, chiar dacă se suprapun în metalicitate (cât de bogate sunt în elemente grele precum fierul). Această divizare neobișnuită i-a nedumerit pe astronomi de ani de zile.
Pentru a investiga de ce apare această structură, cercetătorii au folosit modele avansate de calculator (numite simulări Auriga) pentru a recrea formarea galaxiilor asemănătoare Căii Lactee într-un univers virtual. Examinând 30 de galaxii simulate, echipa a căutat procese care ar putea modela aceste secvențe chimice.
„Acest studiu arată că structura chimică a Căii Lactee nu este un șablon universal,” a spus autorul principal Matthew Orkney. „Galaxiile pot urma căi diferite pentru a ajunge la rezultate similare, iar această diversitate este cheia înțelegerii evoluției galaxiilor.”
Rezultatele indică faptul că galaxiile care seamănă cu Calea Lactee pot forma două secvențe chimice distincte prin mai multe căi diferite.
O posibilitate este un ciclu de formare intensă de stele urmat de perioade mai calme. O alta implică variații ale gazului care curge într-o galaxie din împrejurimile sale.
Studiul contestă, de asemenea, o explicație anterioară care implica o galaxie mai mică cunoscută sub numele de Gaia-Sausage-Enceladus (GSE).
Deși această coliziune din trecut a influențat Calea Lactee, simulările arată că nu este necesară pentru a produce divizarea chimică. În schimb, gazul sărac în metale pare să joace un rol central în crearea celei de-a doua ramuri de stele.
Cercetătorii au descoperit că forma specifică a celor două secvențe chimice este strâns legată de istoria formării stelelor din galaxie.
Pe măsură ce observatoare precum Telescopul Spațial James Webb (JWST) și viitoarele misiuni vor aduna date mai precise, oamenii de știință vor putea testa aceste predicții ale simulărilor și vor rafina modelele despre cum evoluează galaxiile, scrie Sciencedaily.
„În cele din urmă, acestea ne vor ajuta, de asemenea, să rafinăm în continuare calea evolutivă fizică a propriei noastre Căi Lactee,” a spus Dr. Chervin Laporte.
JWST a descoperit o galaxie spirală asemănătoare Căii Lactee undeva unde nu ar trebui să existe
Telescopul Hubble a observat o galaxie care formează stele de 10 ori mai rapid decât Calea Lactee
Structuri care seamănă cu Sistemul Solar în tinerețe, detectate în centrul Căii Lactee
Gaura neagră supermasivă din centrul Căii Lactee șochează din nou! Ce a observat Telescopul Webb?