Toxiinfecțiile alimentare sunt mai periculoase decât credem. Cum ne protejăm?

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Toxiinfecțiile alimentare ajung să fie tratate cu o anumită lejeritate. Majoritatea oamenilor știu regulile de bază: spălatul mâinilor după manipularea cărnii crude, folosirea tocătoarelor separate sau gătirea corectă a alimentelor. Și totuși, micile abateri sunt frecvente, dar de cele mai multe ori nu se întâmplă nimic. Alteori, însă, lucrurile pot degenera rapid.

Toxiinfecția alimentară apare atunci când consumăm alimente contaminate cu bacterii, virusuri sau toxine. Important este că nu toate aceste microorganisme acționează la fel. Unele bacterii, precum Bacillus cereus, asociată adesea cu orezul reîncălzit, produc toxine înainte de a fi înghițite. În aceste cazuri, simptomele, în special vărsături, pot apărea la doar câteva ore după masă. Alte bacterii, precum Salmonella sau E. coli, acționează după ingestie și provoacă inflamații intestinale, cu simptome care durează mai mult.

• „Soarta Pământului depinde de un echilibru delicat”: Cum ar putea supraviețui Terra după moartea Soarelui?
• De ce NASA nu poate „pur și simplu” să arunce Stația Spațială Internațională înspre Soare ca…

„Toate aceste bacterii funcționează în moduri diferite. Campylobacter jejuni, o bacterie întâlnită frecvent în carnea de pasăre, are o formă spiralată și pătrunde prin mucoasa intestinală. Acest mecanism este diferit de cel al E. coli producătoare de toxină Shiga, care eliberează toxine. Ambele provoacă inflamații intestinale și diaree”, spune dr. Emma Doughty, cercetător în boli infecțioase.

Diferențele dintre agenții patogeni fac dificil tratamentul. Deși antibioticele pot fi eficiente în anumite situații, ele nu sunt administrate de rutină. În cazul unor tulpini de E. coli producătoare de toxină Shiga, antibioticele pot agrava boala, determinând eliberarea unei cantități mai mari de toxine în organism. De aceea, fără un diagnostic clar, medicii preferă adesea să lase organismul să se vindece singur.

Prevenția rămâne importantă. Consumul de carne crudă sau insuficient gătită, inclusiv burgeri serviți „medium-rare”, reprezintă un risc, mai ales în cazul cărnii tocate, unde suprafața contaminată este mult mai mare. Spălarea cărnii de pui, o practică încă populară pe rețelele sociale, este contraindicată, deoarece răspândește bacteriile în bucătărie. Igiena, separarea alimentelor crude de cele gătite, răcirea rapidă a mâncării și refrigerarea în maximum două ore sunt măsuri simple, însă importante. La fel de important este spălatul pe mâini, inclusiv după folosirea toaletei, potrivit The Guardian.

În majoritatea cazurilor, toxiinfecțiile alimentare se rezolvă în câteva zile. Principalul risc este deshidratarea, motiv pentru care hidratarea și sărurile de rehidratare sunt esențiale. Doar în situații rare pot apărea complicații grave, precum sepsisul sau sindromul de colon iritabil postinfecțios. Concluzia este aceea că organismul face, de regulă, față, dar puțină atenție în bucătărie poate preveni multă suferință.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Microbiomul intestinal, puternic afectat de alimente și poluare. Cercetătorii au fost „surprinși”

Alimentele „interzise” după vârsta de 50 de ani

Studiu: Alimentele ultraprocesate ar putea explica numărul tot mai mare al cazurilor de cancer colorectal la adulții sub 50 de ani

O afecțiune genetică rară poate face chiar și alimentele sănătoase să fie periculoase